Nu știu...

    Nu știu cine ești. Nu știu cum te numești. Nu știu ve vârstă ai. Nu știu de ce ai început să citești aceste rânduri și nu știu dacă le vei citi până la capăt. Nu te cunosc. Poate ai doar zece clase, poate ai  doisprezece, poate ai și o facultate, poate chiar două. Poate îți place să-ți trăiești viața la maxim, cu multă adrenalină și multă aventură, poate te mulțumești cu un ceai cald și o carte bună, cufundat într-un fotoliu și în liniște deplină. Nu știu… Astea tu le știi…

    Nu știu ce faci în timpul liber. Nu știu dacă ai timp liber. Poate preferi să stai în fața ecranului la un film, la un joc. Poate alegi să ieși cu prietenii la un suc în oraș sau poate chiar la un mic picnic în mijlocul naturii. Nu știu dacă în timp ce înghesui în rucsac sucul, biscuiții si toate cele necesare unei astfel de ieșiri te gândești să strecori și o pungă în care vei avea grijă să strângi eventualele resturi, ambalaje, gunoaie ce rămân la urmă. Poate îți vei alege chiar și un loc unde știi că nu ești departe de un coș de gunoi sau poate te gândești că vei merge într-un loc izolat, departe de ochii lumii, un loc numai de tine știut, unde nimeni nu va vedea gunoaiele ascunse după buruieni, nici măcar pe cele lăsate la vedere. Nu știu… Astea tu le știi…

    Nu știu dacă te speli pe dinți doar dimineața și seara. Nu știu dacă preferi Orbit, Mentos, Airwaves sau Hubba Bubba. Nu știu dacă ți s-a intâmplat vreodată să găsești o gumă lipită de talpa pantofului și nu știu nici dacă ai mereu grijă să eviți gumele lipite de trotuar. Poate nici nu le observi, sau poate ai obiceiul de a le număra în timp ce mergi acasă. Poate te folosești de ele pentru a-ți forma o idee despre igiena orală a celor ce frecventează trotuarul respectiv sau poate ești pur și simplu dezgustat când constați că vechilor, bătătoritelor, negrelor gume de pe trotuar li s-a mai adăugat una nouă, lipicioasă și sclipitor de albă. Nu știu ce faci cu guma după ce te saturi să o chinui printre dinți. Poate ești bucuros să contribui la varietatea cromatică a trotuarelor, poate alegi să o scuipi la cel mai apropiat coș de gunoi, poate ai cu tine o bucată de hârtie, un șervețel sau poate ai păstrat ambalajul în care ai putea să o învelești și să o pui apoi înapoi în buzunar. Poate alegi pur și simplu să o înghiți. Nu știu… Astea tu le știi…

    Nu știu ce faci cu tot gunoiul pe care-l produci zilnic. Nu știu dacă te întrebi ce vei face cu ambalajul unui produs înainte de a-l cumpăra. Poate nu te interesează, poate ești prea ocupat, poate ai prea puțin timp pentru a te gândi la așa ceva și alegi să pui toate ambalajele, toate sticlele, toate conservele, tot gunoiul în același sac, pe care îl vei arunca în aceeași pubelă care într-un mod miraculos o gășesti goală la fiecare început de săptămână. Poate ești preocupat de reciclare. Poate nu pui sticlele peste metale, nici metalele peste hârtii nici hârtia peste plastic. Poate în orașul tău coșurile de gunoi sunt compartimentate pe aceste categorii de reziduuri și poate chiar zăbovești două secunde pentru a arunca ce ai de aruncat acolo unde trebuie aruncat. Nu știu… Astea tu le știi…

    Nu știu dacă ești fumător. Nu știu câte pachete fumezi pe zi și nu știu ce faci cu mucurile. Poate te asiguri să nu dai bătăi de cap pompierilor și ai grijă să le stingi cu talpa, poate nici atât. Poate ai grijă sa le arunci la coș sau poate îți aprinzi țigara doar în față unei scrumiere. Poate ai trecut la Nicorette. Nu știu… Astea tu le știi…

    Nu știu dacă ai ridicat vreodată gunoiul altcuiva. Nu știu dacă ti-e rușine sau nu să vezi pe altcineva făcând curat în urma ta, strângând ceea ce ție poate ți-a „căzut” din buzunar sau ceea ce poate pur și simplu ai „uitat” pe banca din parc. Poate știi cum e să renunți la două trei ore din timpul tău pentru a te ocupa puțin de spațiul verde din fața blocului sau din spatele casei în care locuiești. Poate știi cum e să găsești a doua zi alt gunoi, alte sticle, alte hârtii „uitate”, aduse de vânt. Poate atunci renunți sau poate o iei de la capăt. Nu știu… Astea tu le știi…

    Nu știu dacă ești mulțumit de zona în care trăiești și de modul în care arată. Nu știu dacă alegi doar să critici, să dai vina pe vecin, pe primar sau dacă alegi să dai din coate să te faci auzit, auzit nu prin vorbe ci prin fapte, prin mentalitatea diferită față de cea a vecinului problematic. Nu știu… Astea tu le știi…

    Nu știu ce crezi despre toată povestea asta. Poate ți se pare măruntă, poate absurdă, poate demnă de milă… Nu știu…

    „Și atunci”, mă vei întreba, „ce știi tu?”

    Ce știu? Știu că avem nevoie de răbdare, de perseverență, de respect reciproc, de respect față de sine și față de natură, de bun simț. Și știu că poți da dovadă de toate acestea…