
<?phpxml version="1.0" encoding="utf-8"?>
<rss version="2.0" 
xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
>
<channel>
<title>Naturalist / parazytwoo / Articole votate</title>
<link>http://www.naturalist.ro</link>
<description>Topul EcoSapiens</description>
<pubDate>Thu, 04 Sep 2008 16:46:50 +0300</pubDate>
<language>en</language>
<item>
<title><![CDATA[EduEcoCivica 33 : Bogata Daciad a Chinei, noia4cu mitinguri]]></title>
<link>http://www.naturalist.ro/recreatie-si-sporturi/eduecocivica-33-bogata-daciada-a-chinei-noihellipcu-mitinguri-1/</link>
<comments>http://www.naturalist.ro/recreatie-si-sporturi/eduecocivica-33-bogata-daciada-a-chinei-noihellipcu-mitinguri-1/</comments>
<pubDate>Thu, 04 Sep 2008 16:46:50 +0300</pubDate>
<dc:creator>relug</dc:creator>
<category>Recreatie si Sporturi</category>
<guid>http://www.naturalist.ro/recreatie-si-sporturi/eduecocivica-33-bogata-daciada-a-chinei-noihellipcu-mitinguri-1/</guid>
<description><![CDATA[&amp;nbsp;Nu m surpinde liniAtea aAternut peste prestaAia noastr la Bejing, aAteptat Ai ea precum amr&amp;acirc;tele de rezultate. Nu se va face primvar cu dou cenuArese a cror tenacitate le-a urcat dup un deceniu pe tron Ai cu alte dou (trei) regine aflate Ai ele spre finalul vieAii competiAionale. Cu aceast recolt COSR dar Ai AgenAia NaAional pentru Sport &amp;icirc;ncheie patru ani fr o strategie a sportului, fr un SPORT ROM&amp;Acirc;NESC, fie el de sorginte comunist, fie una capitalist (baze Ai iarb verde, selecAia din colegiu-universitate). Au reuAit &amp;icirc;ns s &amp;icirc;ngroape Ai mai ad&amp;acirc;nc sportul de mase, miAcarea pentru sntatea naAiunii. Cu demisia lui Tadici nu se va rezolva situaAia grav a sportului t&amp;acirc;nr care nu mai aduce mcar oameni zdraveni &amp;icirc;n zonele de selecAie (pentru jocurile de echip, &amp;icirc;n special). Sportul a devenit un lux, cost mult Ai nu trebuie s aAteptm valori venite din slile de body-building sau din piscinele palatelor de prin Izvorani. Cu trei bazine de &amp;icirc;not cine mai aAteapt o nou Potec ? Cine o va &amp;icirc;nlocui pe Iolanda (pe stadion, nu &amp;icirc;n fruntea federaAiei ?!)&amp;nbsp; BaAca, ne-au potopit televizorul Ai calculatorul, E-urile Ai hrana modificat genetic, automobilul Ai drogurile, scutirile &amp;laquo; medicale &amp;raquo; Ai armata ne-obligatorie, distrugerea parcurilor Ai a bazelor sportive (Ai taxele de&amp;nbsp;&quot;acces/practicare-sport&quot; pentru cele rmase). &amp;nbsp;Cine crede c statul poate s-Ai lase viitorul din m&amp;acirc;n !? (se zice de un Minister al Tineretului Ai Sportului?)Cu toate astea &amp;icirc;n g&amp;acirc;nd aniversm astzi un an de la inutila scrisoare inm&amp;acirc;nat PreAedintelui ANS. Poate c este bine s ne aducem aminte:&quot;In atentia dlui Octavian Bellu, presedinte ANS, Domnule presedinte, Grupul pentru Dialog Social se&amp;nbsp; implica&amp;nbsp; in apararea interesului cetatenilor in cazul Strandului Tineretului, care nu mai este deschis nici pentru public, dar nici pentru sportivi. In urma dezbaterii organizate la sediul GDS, la data de 18 iulie 2007,&amp;nbsp; pe aceasta tema, situatia nu a evoluat&amp;nbsp; favorabil, ci, din contra, s-a inrautatit. Daca atunci mai puteau fi folosite doua din cele 6 bazine de inot, acum, in luna august, au fost inchise toate bazinele. Totodata, concluzia&amp;nbsp; discutiilor de la sediul GDS&amp;nbsp; a fost ca ANS va inainta si sustine un proiect de ordonanta de urgenta pentru declararea acestui strand ca fiind parc sportiv, cu toate avantajele care pot decurge dintr-un astfel de statut. Se pare ca acesta concluzie nu a fost materializat. In aceste conditii, Grupul pentru Dialog Social organizeaza un miting de protest, vineri, 31 august 2007, ora 12.00, in fata Agentiei Nationale pentru Sport. Dorim sa discutam cu dvs si cu alti factori de decizie din ANS modul in care se poate remedia situatia de la strandul Tineretului&quot;. Dup mai multe luni, am revenit la ANS, tot &amp;icirc;n strad, tot cu ceva speranAe, poate cu un mesaj mai presant (pentru noi) Ai inutil (&amp;laquo; bieAii &amp;raquo; &amp;icirc;Ai vd de treburi !). Deci :&quot;COMUNICAT,&amp;nbsp;&amp;nbsp;Grupul pentru Dialog Social impreuna cu alte organizatii ale societatii civile, Eco Civica, Salvati Bucurestiul, Water Polo Romania, Fundatia Sportul Romanesc, continua campania pentru salvarea si readucerea in circuitul public si sportiv&amp;nbsp; a strandului Tineretului, care trece printr-o avansata stare de degradare din cauza dezinteresului pentru activitati sportive si a intereselor primordial imobiliare ale chiriasilor, SC Tineretului SA si&amp;nbsp; Kiseleff&amp;nbsp; Bussines Plaza SRL. Responsabilitatea acestei situatii revine Agentiei Nationale pentru Sport si&amp;nbsp; Complexului National &amp;laquo;Lia Manoliu&amp;raquo; care au decis inchirierea acestuia cu clauze ilegale de instrainare, fara clauze obligatorii de continuare a activitatilor sportive si fara clauze de reziliere pentru o perioada de 147 de ani (49 ani cu prelungire doar la latitudinea chiriasului). Intrucat se apropie un nou sezon in care ar trebui ca strandul Tineretului sa functioneze la capacitate maxima in beneficiul sportivilor si al locuitorilor capitalei, GDS Eco Civica, Salvati Bucurestiul, Water Polo Romania, Fundatia Sportul Romanesc apara interesului cetatenilor si organizeaza o actiune de protest in fata sediului Agentiei Nationale pentru Sport, strada Vasile Conta nr. 16 (in spatele cofetariei Scala), in data de 28 martie 2008 ora 13.00 &quot;.A trecut Ai &quot;sezonul&quot; Ai cum &amp;icirc;ntre 4 Ai Ai 11 octombrie va fi Sptm&amp;acirc;na NaAional a Sportului pentru ToAi, tare l-aA dori pe domnul Octavian Bellu printre cei ce nu vor participa niciodat la Olimpiade Ai nu vor aduce niciodat aur Arii Ai prestigiu conductorilor. Vor &amp;icirc;ncerca doar s-Ai asigure sntatea, recreerea Ai mai ales, starea de bine. Azi-mi veAi spune&amp;nbsp;&quot;Azi ce-i dac vine ?&quot; Dar, dac... Dar, poate c&amp;hellip; Poate c ne va aduce Ai veAti bune... Scriu aceste r&amp;acirc;nduri Ai sub impresia unei iniAiative Ai a unui logo de excepAie, demne de mai mult atenAie din partea oficialitAilor (inclusiv ANS) Ai a mediei : Olimpiada Oamenilor ObiAnuiAi 2008 a crui final a&amp;nbsp;loc pe (fostul?) velodrom din clubul (fostul Club?)&amp;nbsp;Dinamo, s&amp;acirc;mbt 30 august (www.ooo2008.ro). Sincere felicitri!<br/><br/>20 Vot(uri) ]]></description>
</item>

<item>
<title><![CDATA[Globalizarea si incalzirea globala.]]></title>
<link>http://www.naturalist.ro/societate/globalizarea-si-incalzirea-globala-/</link>
<comments>http://www.naturalist.ro/societate/globalizarea-si-incalzirea-globala-/</comments>
<pubDate>Wed, 20 Aug 2008 14:02:10 +0300</pubDate>
<dc:creator>mortishya</dc:creator>
<category>Societate</category>
<guid>http://www.naturalist.ro/societate/globalizarea-si-incalzirea-globala-/</guid>
<description><![CDATA[Zn prezent, ne confruntm cu o multitudine de probleme, cum ar fi razboaiele din Orientul Mijlociu pentru resurse, migraAia, srcia, terorismul. Dar ceea ce ncepe s ne ngrijoreze este globalizarea Ai impactul acestui fenomen asupra mediului nconjurtor.Globalizarea este un proces complex care are loc la nivel mondial Ai care redefineAte structura lumii, Ai de asemenea un fenomen care are trei cauze principale n impactul su asupra mediului: tehnologia, politica Ai economia. Zn consecinA, globalizarea din ultimele decenii provoac degradarea mediului, prin domenii care pn acum le-am acordat o mare importanA, dar fr o idee despre efectele pe care le-a provocat. Inevitabil, nclzirea global este unul dintre efectele nedorite, care tinde s devin o problem major a umanitAii care este neglijat sau dat pe un plan secundar n mod voit.Pmntul se nclzeAte din ce n ce mai mult, iar acest lucru se datoreaz unor cauze, care n principal omenirea, prin dorinAele Ai cerinAele tot mai mari de avea ct mai mult fr a se gndi la consecinAe, este devin, se defriAeaz, se polueaz aerul cu diverse noxe, se polueaz apa, contribuie la dispariAia unor specii de animale Ai plante, etc.Alte cauze duc la efecte devastatoare pentru glob, avem efectul de ser, gurile din stratul de ozon, ploile acide, topirea gheAarilor care va duce la o creAtere a nivelului mriilor, furtuni tot mai devastatoare, secete Ai multe altele. Cnd se evalueaz aceste efecte se realizeaz c viitorul este incert Ai se aAteapt la ce este mai ru pentru Pmnt.Dac se ncearc o prezervare a naturii, atunci vom avea de cAtigat n continuare Ai natura ne va aduce servicii gratuite care formeaz fundaAia invizibil pe care se bazeaz societatea Ai economia noastr.Dar se pare c noi tot continum s aducem deteriorri sistemului ecologic. Acestea au ajuns la un punct n care este din ce n ce mai posibil ca ele s genereze probleme care pot fi mai puAin anticipate. Ecosistemul Terrei Ai arat limitele, iar efectele economice ale distrugerii Ai nimicirii mediului au fost mai mult locale, epuizarea zonelor piscicole, terenuri agricole abandonate Ai pduri n restrngere.Dar acest lucru se va agrava Ai nu va mai fi doar o problem local, va ajunge la una global, cnd toAi vor avea de suferit n urma acestor pierderi.Globalizarea este o caracteristic esenAial a lumii globale, iar principalele procese economico-sociale care domin societatea modern Ai care au efecte poluante asupra atmosferei sunt: industrializarea, urbanizarea Ai consumul tot mai mare de energie.Pentru a mpiedica aceste procese, a luat naAtere ecologia Ai instituAiile neguvernamentale pentru protecAia mediului. Azi au reuAit s se implice Ai n structurile de putere ale statului, iar unele dintre ele s-au transformat n partide politice.Cea mai grav ameninAare adresat globalizrii este lipsa tot mai mare a resurselor naturale. Iar cei mai mari consumatori sunt statele precum Statele Unite, China, India, unde cerinAele cresc pe zi ce trece Ai sunt nevoite s se transforme din exportatori n importatori de resurse naturale Ai alte materii prime. Ne putem aAtepta la o epuizare a resurselor naturale pn n prima jumtate a secolului al XXI-lea.Oamenii de AtiinA ncearc s rezolve aceast problem prin crearea unor combstibili ecologici, surse naturale de energie, precum cea solar Ai eolian, care va salva Planeta, att de nclzirea global ct Ai de lipsa tot mai accentuat a acestor surse vitale.Cea mai acut problem ape care o vom ntlni n urmtorii ani Ai care se face tot mai simAit, este izbucnirea unor conflicte care pot denatura n adevrate rzboaie. Pn acum aceste conflicte sunt doar probabile s se produc n cadrul unei naAiuni dect ntre dou Ari. Problemele sociale Ai de mediu nerezolvate au un efect determinant asupra securitAii umane. Aceasta se ntmpl deoarece necesitAile Ai interesele unor grupuri potrivnice care sunt legate de aceleaAi resurse de pmnt Ai de mediu, de multe ori sunt ireconciliabile.PopulaAia din lumea a treia, are foarte mult de suferit din urma acestor conflicte, dar acest lucru se ntmpl din pricina corupAiei Ai proastei administraAii.Cel mai de temut conflict care poate aprea tot din cauza nclzirii globale Ai a lipsei de resurse naturale, este cel ntre Rusia Ai Occident. Se va ajunge la o competiAie acerb pentru resursele minerale din zona arctic.Topirea calotei glaciare va duce la acest conflict care este foarte posibil s degenereze ntr-un adevrat rzboi, un &quot;Al doilea Rzboi Rece&quot; de data asta la propriu, pentru resursele existente n calota glaciar a Arcticii.Alte pericole care vor duce la multe probleme omenirii, poate fi evidenAierea tot mai mare dintre societAile srace Ai cele bogate. Deoarece societAile industrializate sunt motivul nclzirii globale, efectele sale au repercursiuni mai puternice asupra societAilor srace sau n curs de dezvoltare. Pentru toate aceste conflicte se preconizeaz c se vor face puAine eforturi n viitor pentru rezolvarea lor.SpecialiAtii nclzirii globale au configurat deja modificrile prin care va trece planeta n urmtoarea sut de ani. Aceste modificri vor fi simAite cel mai mult n zonele urbane foarte aglomerate. Se va simAi o lips a resureselor naturale, o scdere a resurselor de ap, a hranei, sntatea va fi pus la grele ncercri, vor aprea multe cazuri de boli respiratorii, alergii, boli cardiovasculare Ai gastrointestinale.Efectele nclzirii globale sunt graduale Ai exist posibilitatea ca guvernele lumii s ia msuri necesare pentru ca populaAia s se adapteze la noile condiAii. Dar aceste msuri Ain de strategia, educaAia, ajutor etc, elemente care nici n prezent nu sunt uAor manevrabile. Iar ceea ce lipseAte vel mai mult n realizarea acestui lucru este voinAa politic din partea multor state ca de exemplu Statele Unite Ai problema Protocolului de la Kyoto. Atunci cnd apare problema economic, multe state se retrag Ai nu se gndesc ndeajuns la efectele pe care le produc n lume. Dar un lucru este totuAi mbucurtor, acela c mulAi economiAti si-au dat seama c o cooperare ntre economie Ai mediu va fi benefic pentru viitorul nostru Ai vom reuAi s lsm generaAiilor un Pmnt locuibil.<br/><br/>20 Vot(uri) ]]></description>
</item>

<item>
<title><![CDATA[Natura, ce poate fi mai frumos?]]></title>
<link>http://www.naturalist.ro/viata-si-sanatate/natura-ce-poate-fi-mai-frumos/</link>
<comments>http://www.naturalist.ro/viata-si-sanatate/natura-ce-poate-fi-mai-frumos/</comments>
<pubDate>Wed, 20 Aug 2008 13:31:03 +0300</pubDate>
<dc:creator>emilia</dc:creator>
<category>Viata si Sanatate</category>
<guid>http://www.naturalist.ro/viata-si-sanatate/natura-ce-poate-fi-mai-frumos/</guid>
<description><![CDATA[Asa cum arata si titlul acestui articol, exista oare ceva mai frumos lasat de Dumnezeu pe pamant?Putem da nenumarate raspunsuri la aceasta intrebare, putem spune ca da sunt atat de multe lucruri frumoase lasate de Dumnezeu pe acest pamant dar nici unul ca si natura, ca si mediul care te inconjoara mereu.Astazi traim intr-o lume nebuna, nebuna, o lume a banilor, a rautatilor, a invidiilor, dar haideti sa oprim pentru o clipa timpul si sa ne intoarcem la o viata adevarata traita in cel mai simplu mod cu putinta, haideti ca pentru o clipa sa ne intoarcem in natura.Dar cum ar intreba cei mai multi dintre noi? Atat de usor se poate intoarce la natura, la viata dar cu ajutorul nostru, al oamenilor. Haideti sa lasam tot raul deoparte si sa traim frumos, sa ne bucuram de fiecare clipa a existentei noatre traind pur si simplu in natura.Ce frumoasa e natura in care traim, dar noi, oamenii trebuie sa avem grija de ea, sa o protejam, sa i acordam atentia cuvenita, exact cum facem si cu noi, la fel cum avem grija de noi, de viata noastra si a celor din jurul nostru, asa ar trebui sa ne comportam si cu EA, da cu natura care ne inconjoara si in care traim si respiram.Cand crezi ca totul e pierdut, intoarce-te la EA, traieste in EA, respira alaturi de EA si nu iti va parea rau.Este vindecarea ta, este pansamentul care iti vindeca ranile, este tot ceia ce nu poate fi exprimat in cuvinte, este TOTUL.Deci nu uitati sa traiti in cel mai frumos mod cu putinta, alegeti intotdeauna binele si alegeti ceia ce se numeste NATURA, adica adevarata viata.Alegerea va apartine pentru ca sunteti cu adevarat liberi.<br/><br/>15 Vot(uri) ]]></description>
</item>

<item>
<title><![CDATA[Muntii Apuseni]]></title>
<link>http://www.naturalist.ro/turism-si-mobilitate/muntii-apuseni/</link>
<comments>http://www.naturalist.ro/turism-si-mobilitate/muntii-apuseni/</comments>
<pubDate>Wed, 20 Aug 2008 12:53:37 +0300</pubDate>
<dc:creator>guzzy92</dc:creator>
<category>Turism si Mobilitate</category>
<guid>http://www.naturalist.ro/turism-si-mobilitate/muntii-apuseni/</guid>
<description><![CDATA[Ecologia turistic n zona MunAilor ApuseniCuprins1.      Prezentarea general a MunAilor Apuseni2.      Ecologia  n zonele turistice ale MunAilor Apuseni3.      Dezechilibrele ecologice Ai impactul acestora asupra mediului, datorate surselor de poluare existente4.      Concluzii privind reducereea impactului surselor de poluare asupra mediuluiEcologia turistic n zona MunAilor ApuseniDezvoltarea turismului pe baze ecologice n armonie cu mediul pentru refacerea, protecAia Ai conservarea potenAialului turistic Ai respectiv combaterea polurii din orice surs este cuprins n strategia de dezvoltare a turismului.Una din activitAile de mare anvergur o reprezint crearea de noi parcuri Ai rezervaAii ale biosferei, ndeosebi n zonele de mare activitate turistic, cum ar fi zonele: Valea MureAului, MaramureA, precum Ai zonele din cadrul lanAului Carpatic.Dintre zonele montane, interes turistic Ai ecologic n acelaAi timp prezint Ai MunAii Apuseni, care sunt delimitaAi ntre Valea MureAului la S Ai Valea SomeAului Ai a Barcului la N, aAadar aceAti munAi apar ca un bloc montan unitar.PoziAia lor insular este accentuat Ai de prezenAa de jur mprejur a unor bazine de acumulare sedimentar: depresiunile submontane ale Translvaniei la est Ai ptrunderile cmpiei sub forma golfurilor depresionare printre Dealurile de Vest.Zn N-V-ul acestor munAi se afl jugul intracarpatic ce reprezint vechea punte de legtur a MunAilor Apuseni cu CarpaAii Orientali.Aceast zon a Apusenilor a suferit unele dezechilibre ecologice majore fiind supus miAcrilor Ai ulterior scufundrilor, rmnnd astfel dou aliniamente de spinri muntoase Ai mguri care nchid o serie de depresiuni.Astfel, la vest sunt mguri, spinri de roci dure mai joase (Mgura Azimleu, Dealu Codru), iar la est puntea este alctuit din MunAii MeseA, Dealu Prisnel, Dealu Mare, Dealu Preluca, Culmea Brezei ce depAeAte pe alocuri 800m, formate din Aisturi cristaline Ai calcaroase, nconjurate de dealuri, alctuite din formaAiuni sedimentare necutate Ai depresiuni (Depresiunea Azimleu, Dealurile Slajului sau Silvaniei, Depresiunea Baia Mare).Din punct de vedere al genezei, aceAti munAi s-au nlAat ca ntreg arcul carpatic romnesc n cea mai nou orogenez - orogeneza alpin. Punerea n evidenA a nceput nc din orogeneza Hercinic din a doua parte a Paleozoicului (Carbonifer Ai Permian) care a individualizat axul Aisturilor cristaline. Ctre sfrAitul erei Mezozoice, n Cretacic, datorit presiunii scutului african Godwana asupra geosinclinalului Mrii Tethys din sudul Europei, a nceput orogeneza alpin care a nlAat lanAul Alpino-Carpato-Himalaian.Cmpiile vulcanice precum Ai apariAia intruziunilor eruptive vechi au fost favorizate de fracturile soclului hercinic ce au dus la prbuAirea unor compartimente. MunAii Apuseni comportndu-se n timpul ultimelor faze orogenetice ca un bloc rigid.La nfAiAarea actual a reliefului a contribiut Ai acAiunea gheAarilor, deoareace, n prima parte a Cuaternarului (Pleistocen) clima a suferit o rcire general, crestele mai nalte de 2000 de metri fiind acoperite cu gheAari, care au sculptat circuri, vi glaciare, creste. Odat cu nclzirea climei n postglaciar (Holocen) gheAarii s-au topit Ai a continuat s se desfAoare acAiunea agenAilor externi care prin eroziune Ai acumulare au modelat vi Ai terase.AceAti munAi prezint o mare varietate petrografic, un adevrat mozaic: roci cristaline n partea central, roci sedimentare calcaroase, gresii, roci vulcanice. Zns, specific acestei zone este marea dezvoltare areliefului carstic, legat de prezenAa calcarului ct Ai a reliefului vulcanic n sud.Cea mai mare altitudine este atins n partea central ce corespunde MunAilor Bihor cu Vrful Bihor de 1849 m, care se continu la sud cu MunAii Gina (1467) Ai se extind la est n Muntele Mare (1826 m) Ai Muntele gilu, iar la nord n MunAii Vldeasa, toAi cu altitudini peste 1800 m.Zn aceast parte central apar frecvent calcarele ce creeaz peisaje de un pitoresc deosebit cu peAteri, chei. Renumit este platoul ScriAoara cu peAtera cu acelaAi nume, cu gheAari instalaAia colo, aflaAi n MunAii Bihor Ai Platoul CetAile Ponorului situat la 1200-1400 m.DelimitaAi spre vest de o linie ce ar uni localitAile ViaAa Ai Zam Ai spre est de Valea Ampoiului se afl MunAii Metaliferi. Varietatea peisajului acestor munAi decurgnd din alternanAa vilor de tip vulcanic cu piramide calcaroase ca Ai din prezenAa unor mici depresiuni interioare: Sacrmb, Zlatna, Glod, BiAa. La est de aceAti munAi se afl MunAii Trascului; aici relieful carstic fiind foarte evoluat. La vest sunt situaAi MunAii CriAurilor: MunAii Zarand, MunAii Codru-Moma, MunAii Pdurea-Craiului, MunAii PlopiA cu nlAimi reduse Ai ntreptrunAi de depresiuni largi ca niAte golfuri ale Cmpiei de Vest. Aproape de contactul cu MunAii Vldeasa se afl renumita peAter de la Meziad cu stalactite Ai stalagmite rivaliznd cu peAterile din Alpii Dinarici.Zn partea central a acestor munAi se afl platoul carstic Zece Hotare cu numeroase doline Ai polii. Fragmentarea mare a MunAilor Apuseni decurge nu numai din diversitatea mare a depresiunilor ci Ai din prezenAa culoarelor de vi, a pasurilor Ai trectorilor strbtute de drumuri ce leag aAezrile ntre ele. Din punct de vedere climatic MunAii Apuseni ca Ai MunAii Poiana-Rusc se nscriu n condiAiile generale ale climatului de munte, cu temperaturi medii anuale de 2-60 C, precipitaAii abundente (800-1000 mm/an). Apar influenAe de natur oceanic evidente mai ales pentru altitudinile mai joase, unde valoarea precipitaAiilor se menAine la peste 1000 mm/an Ai diferenAele de temperatur dintre var Ai iarn sunt mai mici.ReAeaua hidrografic este foarte dens. PrecipitaAiile bogate fac din aceAti munAi un adevrat castel de ape din care izvorsc numeroAi afluenAi ai CriAurilor Ai parAial ai SomeAului Ai MureAului.Din MunAii PlopiA izvorAte Barcul, delimitnd la nord unitatea montan a Apusenilor. Zn MunAii MeseA Ai au izvoarele Crasna Ai AgriAul.Cele trei CriAuri Ai au izvorul n partea central nalt a MunAilor Apuseni. CriAul Repede izvorAte din sudul MunAilor Vldeasa, formndu-Ai defileul de la Cincea, n zona montan, primind pe stnga Drganul Ai Iada, din MunAii Bihor izvornd CriAul Negru cu afluentul su CriAul Pietros, iar din sudul MunAilor Bihor izvorAte CriAul Alb. Tot n aceAti munAi Ai are izvorul ArieAul, axa Arii MoAilor fiind afluent al MureAului. ArieAul primeAte ca afluent &quot;HAdadelor&quot; ce-Ai formeaz pe o distanA de 3 km Cheile Turzii de o mreAie rar ntlnit.Tot partea central a MunAilor Apuseni cunstituie izvorul SomeAului Mic format prin unirea SomeAului Cald cu izvoarele n MunAii Bihor cu SomeAul Rece din Muntele Mare.Zn partea de nord a MunAilor Apuseni curge Almajul, iar n partea de sud MureAul ce-Ai formeaz un defileu strbtut de importante ci de comuncaAie.Zn aceast zon apele stttoare sunt reprezentate prin lacuri naturale formate n Ainuturi calcaroase - Lacul VrAoaia n MunAii Bihor, dar mai ales prin lacuri antropice de acumulare de interes energetic Ai de alimentare industrial: LeAu, Fntnele, TarniAa, Gilu, Drgan. Apele subterane cuprind ape freatice lipsite de continuitate Ai influenAate de precipitaAii.Zn regiunea de contact cu Dealurile Vestice Ai Cmpia de Vest de-a lungul faliilor carpatice marginale apar ape termale, bioccarbonate, sulfurate la ViaAa, Moneasa iar n zona Deva la Geoargiu-Bi.Zn ceea ce priveAte vegetaAia, asociaAia vegetal predominant este cea de pdure cu etajul fagului Ai etajul coniferelor. Cuvertura vegetal resimte influenAe climatice prin restrngerea coniferelor numai la peste 1000 m nu Ai extinderea fagului ce coboar mpreun cu gorunul pn la 60-70 m altitudine. PajiAtile alpine ocup suprafeAe reduse Ai sunt alctuite din rogoz alpin,rugin, mai rar jnepniAuri.Fauna pdurilor de rAinoase cuprinde mamifere de interes cinegetic: ursul, cerbul, rsul. La altitudine mai joas fauna fgetelor este variat: viezurele, ursul brun, cerbul, veveriAa, cprioara, jderul, mistreAul, etc. Psrile sunt tipice etajelor de rAinoase: cocoAul de mesteacn, ginuAa de alun, acvila de munte, iar n etajl pdurilor de fag este o mare varietate avicol: mierla, piAigoiul de munte, ciocnitoarea, cinteza. Fauna acvatic este reprezentat de specii cum ar fi: mreana, lipanul, mraniAa.Solurile acestei zone sunt strns corelate cu roca, clima Ai vegetaAia. AAadar apar soluri brune, Ai brun acide - cambisoluri, fiind favorizate de un climat umed Ai rcoros Ai de existenAa pdurilor de fag. La altitudini mai mari dominante sunt solurile podzolice srace n humus, ceea ce are implicaAii asupra fertilitAii solului sczndu-i potenAialul productiv al acestuia.Zn zona alpin cu climat rece cu precipitaAii abundente Ai vegetaAie de pajiAte sunt bine reprezentate solurile alpine-brune-acide sau spodosolurile.Datorit reAelei hidrografice foarte dense n acest zon a MunAilor Apuseni, n special n depresiuni, apar soluri cu surplus de umiditate (hidromorfe) lcoviAti.Dac din punct de vedere pedogenetic aceast zon are o importanA mai redus, fapt datorat n special condiAiilor climatice din punct de vedere ecologic MunAii Apuseni reprezint o zon turistic foarte atrgtoare prin Complexul carstic &quot;CetAile Ponorului&quot;, PeAtera UrAilor de la ChiAcu, peAterile Meziad, Vntului, Vadul CriAului, izbucul Clugri de lng VaAcu.PeAtera de la ScriAoara, cu gheAarul de acolo, fiind renumit nu numai pe plan naAional, dar Ai internaAional. Pentru conservarea unor formaAiuni geologice pentru interesul AtinAific prezentat s-au creat rezervaAii la Detunata (cu coloanele de bazalt, gigantica peAter a naturii), la Bratca, Vulcan, Ighiu. Zn MunAii Metaliferi se afl rezervaAia forestier Pdurea Bejan iar la Zntregalde n MunAii Trascului se afl o rezervaAie de flor, care datorit condiAiilor ecologice naturale existente, turismul capt dimensiuni din ce n ce mai mari.De asemenea Cheile SomeAului Cald, Cheile Turzii, Bulzului, MunAii Gina (1467 m) cu tradiAionalele srbtori populare de la 20 iulie Trgul de fete constituie motive de atracAie turistic n aceast zon a MunAilor Apuseni. Aara MoAilor cu satele - adevrat expoziAie a artei populare, costumele, meAteAugurile, vasele de lemn genereaz un specific local la Vidra, Albac.Obiectivelor turistice se adaug stAiunile balneoclimaterice: Stna de vale, Moneasa,ViaAa de Jos, Geoargiu-Bi, unele cu ape termale cunoscute nc de pe vremea romanilor precum Ai cu ape biocarbonate, sulfurate.Pe lng echilibrele ecologice din aceast zon apar totuAi Ai unele dezechilibre care se rsfrng asupra apei, aerului Ai solului generate de poluarea acestor factori de mediu din diverse surse, de exemplu poluarea aerului fiind generat de prezenAa metalurgiei neferoase de la Zlatna cu centru pentru prelucrarea cuprului Ai rafinarea aurului de asemenea Ai centrul de la RoAia-Poieni este specializat n prelucrarea cuprului.Poluarea apei este determinat de prezenAa industriei chimice de al Zlatna,n carul creia se produce acidul sulfuric deosebit de toxic, care ajuns n ap produce dezechilibre ecologice majore n mediul acvatic.Industria materialelor de construcAie, bine reprezentat n aceast zon, reprezint o surs de poluare att a apei ct Ai a aerului, fiind remarcat n zona Apusenilor prin industria cimentului - ChiAcdaga, crmizi refractare - AleAd, ceramic fin - Deva, precum Ai fabrica de sticl - Pdurea Neagr din judeAul Bihor.Zn ceea ce priveAte solul, poluarea acestui factor fiind provocat n special datorit exploatrilor efectuate prin intermediul industriei extractive. Zn prezent cele mai ample exploatri sunt n MunAii Metaliferi cum ar fi centrele de la: Zlatna, CriAor-Brad, RoAia-Montan, Baia de ArieA, Bucium, BiAa, etc. Zn aceeaAi zon s-au remarcat Ai exploatrile cuprifere (RoAia Poieni).Zn condiAiile unui climat semiarid, tropical, pe calcarele vechi din N-V MunAilor Apuseni s-au format depuneri de bauxit n MunAii Pdurea-Craiului, unde sunt cunoscute exploatrile de la RoAia Ai Vrciorog cu centrul de prelucrare. Pe rama de est a MunAilor Gilu Ai Muntele Mare sunt efectuate exploatrile de fier de la BiAoara. De asemenea zcmintele energetice reprezentate prin exploatrile de crbune de la Aebea contribuie ntr-o oarecare msur la degradarea solului.O contribuAie mai puAin semnificativ n ceea ce priveAte poluare solului o reprezint dezvoltarea industrie mici Ai artizanale n cadrul creia se produc materiale de construcAii, Aesturi Ai custuri populare, produse de ceramic, etc.Unele dezechilibre ecologice ale solului sunt marcate Ai de acAiunea eroziv a apelor, datorit reAelei hidrografice foarte dense din aceast zon, de alunecri de teren ca urmare a defriArii pdurilor.Cu alte cuvinte procesele biosferei au fost dereglate de agresivitatea acAiunilor umane asupra mediului, dar pentru a reduce impactul surselor de poluare prezentate asupra mediului trebuie avut n vedere Ai aspectul de dezvoltare durabil, abil Ai susAinut din punct de vedere economic, conform creia se satisfac nevoile prezentului fr a compromite capacitatea generaAiilor viitoare de a-Ai satisface propriile nevoi. Dezvoltarea durabil trebuie s redea acel proces de dezvoltare care s nu stopeze creAterea economic aAa cum se preconiza n primul raport al Clubului de la Roma Ai nici s absolutizeze rolul mediului precum o fac verzii n raportul Brundtland.Deci se pledeaz pentru o reconciliere ntre economie Ai mediul nconjurtor &quot;pe o nou cale de dezvoltare care s susAin progresul uman nu nuami n cteva locuri Ai pentru cAiva ani, ci pentru ntreaga planet Ai pentru un viitor ndelungat&quot;.<br/><br/>14 Vot(uri) ]]></description>
</item>

<item>
<title><![CDATA[Studiu de caz: La Mine Selbaie  Profil virtual]]></title>
<link>http://www.naturalist.ro/stiinta-si-tehnologie/-100/</link>
<comments>http://www.naturalist.ro/stiinta-si-tehnologie/-100/</comments>
<pubDate>Wed, 20 Aug 2008 11:33:15 +0300</pubDate>
<dc:creator>Petrvs</dc:creator>
<category>Stiinta si Tehnologie</category>
<guid>http://www.naturalist.ro/stiinta-si-tehnologie/-100/</guid>
<description><![CDATA[Vorbeam la un moment dat despre dezvoltarea durabilAi paAii mici Ai vorbele n Aoapt despre primele acAiuni de genul nRomnia. Zntmpltor, zappnd ntr-o sear printre posturile TV, frfloricele Ai bere n dotare, am vzut un spot (dintr-o serie de multe altele) menit s ripostezela acAiunile ONG-urilor Ai s deschid minAile romnilor n ceea cepriveAte exploatarea aurifer de la RoAia Montan. TotuAi a4 vorbelesunt vorbe!S vedem acum cum decurg trebuirle n afar! Pentru asta am ales o fost exploatare minier de suprafaA din Canada, mai exact La Mine Selbaie, situat la 140 km nord de La Sarre n Quebec (latitudine: 49.805341, longitudine: -78.936522).Znainte a4   Acum 2 ani Ai jumtate exploatarea (de cupru, zinc) a fost nchis, toate construcAiile au fost demolate, iar fosaa nceput s fie inundat, apele care se duc acolo ajungnd ntiprintr-o central de tratare a apelor ntru ct sunt ape acide.InvestiAiile n acAiunile de ecologizare au depAit peste 100 milioanede dolari.Dup a4   S-au tratat Ai nc se trateaz solurile prin intermediul tehnologiei bio-piles cu bacterii speciale, ap Ai aer(procedeu care face n trei luni ce natura face n ani de zile) Ai s-auplantat arbuAti Ai iarb. Deja fauna a revenit n zon, iar n 10 anilacul va fi populat cu vieAuitoare acvatice.Nu Atiu dac n Aara lu' Papur Vod mcar s-a ncercat aAa ceva a4P.S. All pictures used by permission. All rights reserved.<br/><br/>13 Vot(uri) ]]></description>
</item>

<item>
<title><![CDATA[Natura in primejdie]]></title>
<link>http://www.naturalist.ro/animale-si-plante/natura-in-primejdie/</link>
<comments>http://www.naturalist.ro/animale-si-plante/natura-in-primejdie/</comments>
<pubDate>Wed, 20 Aug 2008 11:20:25 +0300</pubDate>
<dc:creator>Soryn08</dc:creator>
<category>Animale si Plante</category>
<guid>http://www.naturalist.ro/animale-si-plante/natura-in-primejdie/</guid>
<description><![CDATA[De fapt, problema raportului dintre om Ai mediul ambiant nu este nou. Ea a aprut o dat cu cele dinti colectivitAi omeneAti, cci omul cu inteligenAa Ai spiritul creator care l definesc, nu s-a mulAumit cu natura aAa cum era ea, ci a pornit cu mult curaj si tenacitate la opera de transformare potrivit nevoilor ei. ZnmulAindu-se nencetat, specia uman a adugat peisajului natural priveliAti noi, prefcnd mlaAtini Ai pmnturi nAelenite n vi roditoare, Ainuturi aride in oaze de verdeaA, a creat noi soiuri de plante de cultur Ai a domesticit animale slbatice .Pn aici, echilibrul natural nu a avut de suferit dect, poate, pe arii foarte restrnse, care nu puteau afecta ansamblul.Cotitura a intervenit o data cu revoluAia industriala Ai, mai cu seam, cu noua revoluAie tehnico-AtiinAific, graAie creia avioane Ai rachete brzdeaz, astzi, vzduhul Ai strpung norii, nave tot mai mari Ai mai puternice despic luciul mrilor Ai al oceanelor, cascade de hidrocentrale transform puterea apelor n salbe de lumin, n energie ce alimenteaz parcul de maAini in creAtere vertiginoasa . Zntr-un cuvnt, AtiinAa si tehnica modern, sporind nemsurat puterea omului, au ridicat, in medie, nivelul de viata de pretutindeni .Dar reversul civilizaAiei industriale este contemporane, al progresului material a fost si este nrutAirea mediului natural .Sub impactul dezvoltrii economice au fost poluate, mai mult sau mai puAin grav, solul, apa si aerul, au disprut sau sunt pe cale de dispariAie multe specii de plante si animale, iar omul este confruntat la rndul lui cu diverse maladii cauzate de poluare, fenomen ce cuprinde astzi toate tarile si continentele .Efectele ei sunt resimAite pana si pe ntinderile, pana ieri imaculate, ale Antarcticii .S-a calculat ca in timp de un deceniu, devierile civilizaAiei au provocat mediului natural pagube mai mari dect intr-un mileniu.La nceputul erei neolitice, numai aproximativ zece milioane de oameni acAionau asupra naturii, cu unelte primitive care practic nu lsau urme cat de cat sesizabile .La mijlocul secolului trecut, deci nu la mult timp dup declanAarea revoluAiei industriale, numrul locuitorilor globului ajunge la un miliard, dar deteriorarea mediului nu cunoaAte nc manifestri preocupante, cu excepAia anumitor perimetre din unele tari occidentale -ncepnd cu Anglia - care au urcat primele in &quot;trenul industrializarii&quot;, gratie in primul rand masinii cu abur.Poluarea ca problema globala este apanajul secolului nostru, mai precis al ultimelor trei decenii, timp in care populatia lumii a crescut de la 5 la 6 miliarde de locuitori.Sunt multi sau putini ? Exercita oare numarul lor cu adevarat o &quot;presiune demografica&quot; asupra mediului inconjurator ? Iata intrebari ce-i framanta deja pe demografi, economisti, medici si alti specia-listi, ca si pe oamenii politici.Problema care i-a preocupat pe specialisti de-a lungul timpului a fost, de fapt, aceea daca se poate asigura hrana suficienta populatiei si doar in ultimile decenii si-au indreptat atentia asupra unui aspect care s-a dovedit a fi la fel de important : degradarea mediului ambiant prin poluare, eroziune si alte fenomene, datorate actiunii, voite sau nu, a omului, proces ce afecteaza nu numai posibilitatile de procurare a hranei, ci si alte aspecte ale existentei umane, incepand cu sanatatea.Nu incape indoiala ca solul este capitalul cel mai pretios de care omul dispune pentru satisfacerea nevoilor si ambitiilor sale .La urma urmelor, cel putin pana la inventarea fotosintezei artificiale, cu totii depindem de stratul subtire si roditor de la suprafata Pamantului, de unde se extrag totalitatea resurselor necesare vietii.Or, unul din marile paradoxuri este acela ca omul tinde sa-si pericliteze izvorul vietii si al fortei din nestiinta, lacomie, neglijenta sau din alte cauze. se face ca, in timp ce tehnicile moderne ii ingaduie sa introduca in circuitul productiv milioane de hectare de teren, ce pana ieri erau socotite inerte pe vecie, in paralel alte milioane de hectare dintre cele aflate in productie devin improprii cultivarii, datorita tot actiunii omului.De cand omul a inceput sa lupte impotriva naturii, suprafata deserturilor a crescut cu un miliard de hectare si procesul avanseaza intr-un ritm accelerat.Se cuvine sa adaugam ca, in fiecare an, zeci de milioane de hectare de soluri productive sunt &quot;devorate&quot; de drumuri, de uzine si de orase, tot atatea secvente ale duelului inegal dintre frunza verde si asfalt.De cand primul topor primitiv a doborit intaiul arbore, padurile au pierdut jumatate din intinderea lor, in timp ce omenirea in acest rasimp s-a multiplicat de sute sau chiar mii de ori.Distrugerea padurilor, carora li se datoreste in cel mai inalt grad stabilitatea si calitatea a trei elemente fundamentale ale vietii oamenilor - solul,aerul si apa - s-a soldat de-a lungul timpului cu efecte dezastruoase.Padurilor le revine un rol insemnat in fixarea stratului, relativ subtire, de sol fertil, mediul germinativ al masei vegetale.Despaduririle masive au inmormantat sub dune de nisip infloritoare civilizatii nu numai in nordul Africii, ci si in Asia, iar in unele parti ale Europei au impins dezgolirea muntilor si dealurilor pana la limite vecine cu calamitatea.Reimpadurirea e inca un cuvant prea nou si efectele ei prea mici pentru a rascumpara greseala multimilenara care a determinat disparitia a jumatate din arborii planetei.Desigur, in aceasta privinta calculele sunt foarte precare.Recurgem totusi la unele, care, indiferent cat de mare e aproximatia, ne spun cate ceva.La sfarsitul Imperiului roman, Peninsula Iberica era acoperita cu paduri viguroase de la Biscaya pana la stramtoarea Gibraltar si ar fi avut o populatie aproape dubla fata de cea de azi, cand au ramas doar vreo cinci la suta din fostele paduri.In afara de protejarea solului, padurea exercita cea mai puternica actiune purificatoare asupra aerului , absorbind bioxidul de carbon si restituindu-l sub forma atat de necesarului oxigen.Din cele 14-16 miliarde de tone de bioxid de carbon lansate anual in atmosfera prin arderea combustibililor, plus cele provenite din respiratia oamenilor si animalelor, doua treimi sunt absorbite de paduri, acei &quot;plamani verzi&quot; ai Pamantului, carora le datoram atat de mult.Nu mai putin important este rolul padurii ca factor de regularizare a cursurilor raurilor.De asemenea, padurea este menita sa asigure cerintele de agrement si turism, tot mai accentuate in conditiile vietii moderne, ambianta biofizica indispensabila localitatilor balneoclimaterice, conservarea multor specii de plante si animale foarte utile etc.Intr-un cuvant, fara paduri suficiente, dezvoltarea si, la urma urmelor, viata insasi nu sunt posibile.Astazi, cand padurile ocupa cam o treime din suprafata uscatului (circa 4 miliarde de hectare), pe plan modial isi face loc parerea ca aceasta reprezinta un minimum necesar,sub care omenirea nu-si poate permite sa coboare.In conditiile cand raman de rascumparat fata de padure greseli multe si vechi, cand un singur automobil, parcurgand 1000 de kilometri, consuma o cantitate de oxigen suficienta unui om pe timp de un an, iar raurile dezlantuite fac tot mai mari ravagii, spaland nemilos ce a mai ramas din fertilitatea solului, exploatarea nerationala a resurselor forestiere a devenit un lux prea scump.Paleta surselor de degradare a solului este vasta, insa partea cea mai vizibila si aflata la indemana intelegerii oricui priveste acumularea unei enorme cantitati de reziduri de tot felul.Imaginea haldelor de deseuri din jurul uzinelor si impresionanta productie de gunoi din centrele urbane sunt numai doua din aspectele acestui fenomen nociv.Gunoi a existat dintotdeauna, dar notiunea aceasta, ca si atatea altele, si-a modificat serios continutul.Pentru gospodariile taranesti traditionale si deci pentru localitatile rurale, gunoiul insemna aproape exclusiv resturi vegetale nefolosite de animale, care putrezeau in cateva luni, pentru ca iarna sau primavara sa fie imprastiate pe camp pentru fertilizare.Exista practic o reciclare naturala completa ce se consuma aproape la fel si in perimetrul oraselor, ale caror periferii nu se deosebeau cine stie cat de felul de viata de la sate.Cu totul altfel stau lucrurile intr-o lume a industrializarii si urbanizarii vertiginoase , cand doi din cinci locuitori ai globului traiesc deja in orase - fata de unul din sapte la inceputul secolului.In plus, prolifereaza orasele mari si foarte mari, ajungandu-se ca acela cu peste un milion de locuitori sa depaseasca 200.Or, dupa calcule aproximative, fiecare locuitor din orasele europene &quot;produce&quot; mai bine de 1.5 Kg de gunoi pe zi, iar in S.U.A de vreo trei ori mai mult.De obicei, drumul gunoiului sfarseste la periferia orasului, in gropi existente sau pe locuri virane, unde se acumuleaza in gramezi imense, acceptate ca servituti inevitabile, uratind peisajul, poluand solul, aerul si apele subterane.Si mai grav e ca o buna parte din aceste gunoaie, indeosebi materialele plastice, sunt extrem de rezistente la actiunea bacterii-lor si, practic, nu se recicleaza pe cale naturala.Evacuarea rudimentara a gunoaielor a inceput sa puna serioase proble-me in zonele puternic urbanizate din Occident inca de acum mai bine de o suta de ani.In 1870, in Anglia, si in 1892, in Germania, pentru marile orase s-a introdus incinerarea gunoaielor, cu valorificarea partiala a caldurii pentru producerea de abur si curent electric.Sistemul de incinerare s-a extins si per-fectionat mult, optandu-se pentru arderea centralizata in mari uzine, mai avantajoasa pentru marile orase.Preocupanta ramane nu numai problema asigurarii salubritatii in perime-trele urbane si in vecinatatea lor.Astazi, plugurile tractoarelor scot deseori la iveala ambalaje de plastic si cutii de conserve, in primul rand pe terenurile arabile din jurul centrelor urbane, dar si in alte parti.Prezenta acestor obiecte aruncate si a multor altora se intalneste, din pacate, si in poienile muntilor, si pe malul raurilor sau pe litoralul marin, cam peste tot unde oraseanul &quot;eva-deaza&quot; in sanul naturii, fara a renunta macar pentru scurt timp la comodita-tile locuintei si la gestul reflex de a arunca resturile.Prin arderea a aproape opt miliarde de tone de combustibil conventional se arunca anual in atmosfera aproximatim un miliard si jumatate tone de cenusa, praf si gaze.Pe langa arderea combustibililor - carbune, petrol, lemn, gaze naturale - probleme asemanatoare creeaza si alte industrii, indeosebi chimica, metalurgica, unele ramuri constructoare de masini, industria ali-mentara etc. - ca si circulatia automobilelor, avioanelor, trenurilor,vapoa-relor etc.Abstractie facand de unele unitati industriale plasate in plina natura, grosul poluarii atmosferice provine din orase, caci aparitia industriei fie ca are loc in orase, fie creeaza ulterior orase.Asa ca primele victime sunt orasenii.Exista de acum un numar apreciabil de &quot;infernuri ecologice&quot;, perimetre urbane unde noxele industrializarii se fac simtite prin efecte combinate : aer viciat, zgomot, aglomeratie.In asemenea locuri - cum sunt orasele San Paulo, Ciudad de Mexico, Detroit, Callacuta, Los Angeles, New York - procentul de imbolnaviri ale cailor respiratorii, inclusiv cancerul pul-monar, este de cateva ori mai mare, inregistrandu-se, de asemenea diversi alti factori de risc pentru sanatatea oamenilor, si nu numai a acelora ce locuiesc la orase.Abordand aceasta problema, specialistii considera ca, pe langa reducerea prin toate mijloacele a surselor de poluare, si, daca se poate, chiar eliminarea totala a unora dintre ele, insanatosirea aerului este de neconceput fara aportul decisiv al ariilor verzi.Dar daca aerul, asa cum este, deocamdata poate fi respirat pretutindeni pe gratis, nu acelasi lucru se intampla cu apa potabila, care pentru citadini are de mai multa vreme un pret.Si inca in continua crestere.Caci apa, acest al doilea element in ordinea urgentelor omenesti, dupa aer, a devenit si el un produs industrial.In preajma marilor orase si unitati industriale apar instalatii uriase de &quot;tratare&quot; a apelor naturale, prin decantare, filtrare, serilizare de mai multe feluri etc.La prima vedere, pare paradoxal sa vorbim de nevoia asigurarii apei pe o planeta care dispune de atata apa, incat s-ar putea inunda complet cu un strat de 3 km grosime.Chestiunea e ca 97 la suta din apa globului este sarata, iar din restul de 3 la suta cea mai mare parte se afla in ghetari.Rezulta ca populatia lumii are la dispozitie pentru consumul personal si pentru activi-tatile sale economice numai in jur de 1 la suta din volumul de apa dulce, respectiv cea din rauri, fluvii, lacuri si din unele panze freatice.Chiar si asa, ar fi mai mult decat suficient pe ansamblu, numai ca, asa ca si la alte capitole ale inzestrarii naturale, apa e foarte neuniform repartizata pe intinderea globului, iar o mare parte din ea este de acum puternic poluata.In ansamblul poluarii, ponderea apelor uzate - menajere si industriale - este covarsitoare.Daca la poluarea aerului imaginea-simbol este oferita de arborii &quot;perforati&quot; de &quot;ploile acide&quot;, la poluarea apei expresia caracteristica ar putea fi considerate &quot;mareele negre&quot;, adica poluarea, practic continua, cu petrol a marilor si oceanelor lumii, avand efecte dezastroase asupra florei si faunei marine.<br/><br/>16 Vot(uri) ]]></description>
</item>

<item>
<title><![CDATA[Peste 3000 ha de pdure ras de pe faAa pmntului numai n Arges!]]></title>
<link>http://www.naturalist.ro/animale-si-plante/-130/</link>
<comments>http://www.naturalist.ro/animale-si-plante/-130/</comments>
<pubDate>Wed, 20 Aug 2008 10:43:20 +0300</pubDate>
<dc:creator>stefanafrimescu</dc:creator>
<category>Animale si Plante</category>
<guid>http://www.naturalist.ro/animale-si-plante/-130/</guid>
<description><![CDATA[RezervaAia Natural Parcul, Trivale ciuntit cu 43 de hectare.Conform art. 24 din Legea 1/2000, pdurile care au statut de rezervaAie natural sunt exceptate de la retrocedare. Pdurea Trivale a fost inventariat ca rezervaAie natural de ctre DirecAia Silvic ArgeA n 2001, cnd printr-un ordin al Ministerului Agriculturii, Pdurilor Ai Apelor a fost stabilit c este exceptat de la retrocedare. Cu toate acestea autoritAile locale din ArgeA, au gsit o a4zportiA&quot; prin care doi cetAeni din Bascov au fost puAi ilegal n posesie pe 32 de ha din Pdurea Trivale. Alte 10 ha au fost cumprate de fostul patron al a4zPieAei Italia&quot;,Tony Lombardo. Ultimii 12.000 mp de din RezervaAia Natural Trivale tocmai au fost defriAaAi zilele trecute, pentru a face loc altui cartie rezidenAial de vile.<br/><br/>14 Vot(uri) ]]></description>
</item>

<item>
<title><![CDATA[Mediul ca atitudine - adevarul care supara]]></title>
<link>http://www.naturalist.ro/viata-si-sanatate/mediul-ca-atitudine-adevarul-care-supara-1/</link>
<comments>http://www.naturalist.ro/viata-si-sanatate/mediul-ca-atitudine-adevarul-care-supara-1/</comments>
<pubDate>Wed, 20 Aug 2008 10:01:39 +0300</pubDate>
<dc:creator>carmen</dc:creator>
<category>Viata si Sanatate</category>
<guid>http://www.naturalist.ro/viata-si-sanatate/mediul-ca-atitudine-adevarul-care-supara-1/</guid>
<description><![CDATA[Dincolo de sfaturi, previziuni, tabele, prezentari power-point, grupuri de lucru, conferinte si mii de articole ce zilnic incalzesc paginile albe ale cotidienelor sau revistelor de specialitate, fara nicio amintire a copacului care a murit ca ele sa se nasca,   constientizarea mediului ca spatiu vital trebuie sa porneasca din bunul simt al fiecaruia.Sigur, cu totii ridicam ochii catre guvernanti si, mai departe, catre mereu alte state cand este vorba de masuri de protectie a mediului. Si de cele mai multe ori suntem si indreptatiti sa o facem. Dar mediul nu reprezinta altceva decat suma celulelor in care traim. Daca o abordare colectiva este singura menita sa aduca modificari pozitive la scara larga, simpla constientizare a legaturii dintre individ si mediu ar putea fi primul pas catre o solutie globala, rationala si care sa raspunda corect problemelor de mediu. Decizia la nivel global va fi intotdeauna ghidata dupa ratiuni pur economice, care, la randul lor ghideaza politicul. Doar la nivel individual mediul poate fi perceput si constientizat in primul rand ca spatiu vital.Sigur, se consuma cam mult, mult prea mult, dar cati dintre noi ar renunta acum la confortul modernitatii pentru o casa din chirpici cu lumina de lumare. Cati dintre noi stiu ca cea mai mare presiune a consumului, de orice natura si cu precadere cel energetic, o fac tarile in curs de dezvolatre, oameni saraci care isi exercita a4zdreptul&quot; de a deveni bogati. Iar cea mai mare parte a acestora se afla in tari cu o populatie considerabila (China, India, Brazilia). Potrivit previziunilor Energy Information Administratio (EIA), consumul mondial de energie comercializata va creste in intervalul 2005-2030 cu 50 procente. Cererea energetica totala in tarile non-OECD va creste cu 85 procente, comparativ cu o crestere de 19 procente pentru tarile memebre OECD.[1]Sigur, sunt multe masini, mult prea multe, dar cati dintre noi au mancat rosii din Olanda, pepeni din Turcia, banane din America Latina si lista poate continua; cati dintre noi poarta in spatele cusaturilor etichete a4zMade in China&quot;? Incepand cu anul 1960, in timp ce economia mondiala a crescut de patru ori, comertul mondial a crescut de 12 ori.[2] Sigur, comertul reprezinta pricipalul motor al dezvoltarii economic, dar consumul, ca si produs al schimburilor comerciale, nu trebuie sa degenereze in supra-consum.. Stim noi ca nimeni nu a4za ucis&quot; masina cu hidrogen? Pur si simplu  hidrogenul nu este o surs de energie. Asa dupa cum precizeaza  Michael Parfit,  a4zel (hidrogenul) se gseAte, mpreun cu oxigenul, n banala ap, ns nu e deloc uAor de extras. Pentru a fi utilizat, hidrogenul trebuie s fie separat, iar procesul necesit mai mult energie dect ar da hidrogenul napoi. Iar n zilele noastre, aceast energie vine n cea mai mare parte din combustibilii fosili. Deci nu asta e soluAia miraculoasa4&quot;[3]Practic fiecare aspect de mediu se incadreaza in dezbateri publice si politice, dar solutiile intarzie sa apara. Ceea ce este cel mai putin subliniat este aportul individual. Nu este alegerea noastra unde, ce si cat cumparam? Nu este alegerea noastra unde, cum si cat aruncam? Dar mai ales, nu este alegerea noastra de a potesta in fata unei nedreptati asupta mediului si, implicit, asupra spatiului nostru vital? Nu noi alegem acei guvernanti catre care ridicam ochii in semn de protest?Aportul individual a fost minimizat in multe dintre abordari. Daca tendinta  actuala este o democratizare a lumii, nu ar trebui atunci ca vointa individuala cumulata, astfel, vointa colectiva, sa primeze intereselor economice si politice?Sa nu uitam: un copac este taiat de un om, un animal este omorat de un om, o masina este condusa de un om, un bec este aprins de un om, o haina este purtata de un om, un fruct este mancat de un om, un deseu este produs de un om.Sa nu uitam, a4zo lamp fluorescent Aine mai mult Ai consum mult mai puAin energie dect un bec obiAnuit, reducnd costul energiei Ai emisiile de gaze cu efect de ser Ai economisind aproape un sfert de ton de crbune pe durata sa de viaA.&quot;[4] Ne putem hrani in functie de anotimpuri, cu legume si fructe locale, de sezon; parintii si bunicii nostri au facut-o. Putem avea o singura geanta a4zMade in Italy&quot;, cu care, de altfel, vom atrage mult mai multe priviri, decat zece a4zMade in China&quot;. Putem sadi un pom pe an, decat citi sute de pliante gratuie care nu vand decat acelasi banal produs. Celularul acela cochet nu trebuie neaparat scimbat cu ultima aparitie. Este inca foarte &quot;cool&quot;.[5] Putem recicla, dar, mai ales, putem cere guvernantilor sa ne sprijine in toate aceste actiuni. Este dreptul nostru pe care trebuie sa invatam a-l exercita.Protectia mediului incepe acasa, cu noi insine, cu respectul de sine. Este pur si simplu atitudinea noastra asupra a tot ceea ce ne inconjoara.Carmen Pasarelucarmenpasarelu@yahoo.com0752 134 370Iata, de exemplu, un protest al meu impotriva poluarii fonice a faimoaselor alegeri locale din Romania, de altefel total ignorat. Dar daca protestul meu va fi insusit de mai multi, poate reusim sa schimbam ceva.Oda contra portavoceAu fost vremuri cand, pe langa afisul postat pe usa birtului din centru, portavocea reprezenta singurul mijloc de informare a maselor. Ceea ce atragea atentia, mai mult decat anuntul in sine, era ineditul pe care il aducea printre oamenii absorbiti de obisnuitul linistit al urbelor si satelor: comunicarea aceea rastita, mesajul celor pe care nimeni nici nu-i vazuse, reprezenta prima incercare de a inlocui, ca mijloc de informare, barfele si suetele la care recurgeau oamenii in clipele de ragaz.Dar acest arhaic si rudimentar mijloc de informare a maselor, plasat in contextul modernitatii, al drepturilor omului, apare ca o manifestare de prost gust, la limita legalitatii. El nu poate fi decat parte a unui balci grotesc al unei societati involuate.Media este deja unul dintre cele mai complexe si sofisticate imperii ale culturii moderne si ofera cele mai rafinate mijloace, nu numai de informare, dar chiar de manipulare a optiunilor cetatenilor. Cine oare mai poate crede ca o nebuna portavoce, pe strazile deja mult prea aglomerate, mult prea imbacsite si mult prea zgomotoase, mai poate capta pozitiv interesul oamenilor?Linistea publica este dreptul incontestabil al unei societati moderne, civilizate. Daca traficul cu huruitul lui infernal este produsul acesti societati -  desi nu este imposibil ca reglementarile administrative sa amelioreze acest aspect, daca nu o fac deja - cum pot edilii unui oras sa creada ca mai pot aduce in tumultul cotidianului inca un sunet: mai puternic, mai persistent si mai respingator dacat toate celelalte? Nu este moral, nu este rentabil, nu este civilizat.A opta pentru portavoce nu face decat sa tradeze o incapacitate de a face uz de instrumentele modernitatii, de a rationa si, o consecinta fireasca, de a evolua.[1]International Energy Outlook 2008- Highlights,  Report #:DOE/EIA-0484(2008),   Release Date: June 2008,  IEO2009 Release Date: June 2009,   (full report available September 2008)[2] Environment and Trade A Handbook, 2nd Edition, 2005, The United Nations Environment Programme Division of Technology, Industry and Economics Economics and Trade Branch and the International Institute for Sustainable Development[3] National Georaphic, August 2005, Michael Parfit, &quot;Energia viitorului&quot;[4] Ibid.[5] 100,000,000 : The number of cell phones discarded in Europe every year-only 2 per cent are recycled - UNEP Vital Waste Graphics<br/><br/>17 Vot(uri) ]]></description>
</item>

<item>
<title><![CDATA[Protectia mediului romanesc la standarde europene]]></title>
<link>http://www.naturalist.ro/societate/protectia-mediului-romanesc-la-standarde-europene/</link>
<comments>http://www.naturalist.ro/societate/protectia-mediului-romanesc-la-standarde-europene/</comments>
<pubDate>Wed, 20 Aug 2008 09:43:45 +0300</pubDate>
<dc:creator>krystyana84</dc:creator>
<category>Societate</category>
<guid>http://www.naturalist.ro/societate/protectia-mediului-romanesc-la-standarde-europene/</guid>
<description><![CDATA[Articolul cuprinde foarte putine date despre politica de mediu europeana , pentru ca informatia este disponibila oricui pe internet.Am ales sa imi exprim opinia despre cum este implementata politica la noi in tara.<br/><br/>13 Vot(uri) ]]></description>
</item>

<item>
<title><![CDATA[Plamanul verde - Cand il vom pretui?]]></title>
<link>http://www.naturalist.ro/viata-si-sanatate/plamanul-verde-cand-il-vom-pretui-1/</link>
<comments>http://www.naturalist.ro/viata-si-sanatate/plamanul-verde-cand-il-vom-pretui-1/</comments>
<pubDate>Wed, 20 Aug 2008 02:00:35 +0300</pubDate>
<dc:creator>aydutza</dc:creator>
<category>Viata si Sanatate</category>
<guid>http://www.naturalist.ro/viata-si-sanatate/plamanul-verde-cand-il-vom-pretui-1/</guid>
<description><![CDATA[     Reimpadurirea e inca un cuvant prea nou si efectele ei prea mici pentru a rascumpara greseala multimilenara care a determinat disparitia a jumatate din arborii planetei.Desigur, in aceasta privinta calculele sunt foarte precare.Recurgem totusi la unele, care, indiferent cat de mare e aproximatia, ne spun cate ceva.La sfarsitul Imperiului roman, Peninsula Iberica era acoperita cu paduri viguroase de la Biscaya pana la stramtoarea Gibraltar si ar fi avut o populatie aproape dubla fata de cea de azi, cand au ramas doar vreo cinci la suta din fostele paduri.In afara de protejarea solului, padurea exercita cea mai puternica actiune purificatoare asupra aerului , absorbind bioxidul de carbon si restituindu-l sub forma atat de necesarului oxigen.Din cele 14-16 miliarde de tone de bioxid de carbon lansate anual in atmosfera prin arderea combustibililor, plus cele provenite din respiratia oamenilor si animalelor, doua treimi sunt absorbite de paduri, acei &quot;plamani verzi&quot; ai Pamantului, carora le datoram atat de mult.Nu mai putin important este rolul padurii ca factor de regularizare a cursurilor raurilor.De asemenea, padurea este menita sa asigure cerintele de agrement si turism, tot mai accentuate in conditiile vietii moderne, ambianta biofizica indispensabila localitatilor balneoclimaterice, conservarea multor specii de plante si animale foarte utile etc.Intr-un cuvant, fara paduri suficiente, dezvoltarea si, la urma urmelor, viata insasi nu sunt posibile.Astazi, cand padurile ocupa cam o treime din suprafata uscatului (circa 4 miliarde de hectare), pe plan modial isi face loc parerea ca aceasta reprezinta un minimum necesar,sub care omenirea nu-si poate permite sa coboare.In conditiile cand raman de rascumparat fata de padure greseli multe si vechi, cand un singur automobil, parcurgand 1000 de kilometri, consuma o cantitate de oxigen suficienta unui om pe timp de un an, iar raurile dezlantuite fac tot mai mari ravagii, spaland nemilos ce a mai ramas din fertilitatea solului, exploatarea nerationala a resurselor forestiere a devenit un lux prea scump.Cu toate ca se stie foarte bine rolul padurilor, foarte multi inchid ochii daca &quot;afacerea&quot; e profitabila. Am vazut o padure intreaga defrisata. O stiam de cand eram copil a4 Padure foarte mare a4Care intr`o zi pur si simplu a disparut. Am aflat mai tarziu ca a fost vanduta la niste arabi. Mi se pare incredibila4 Avem atatea bogatii si pur si simplu le aruncam fara sa ne pese de elea4 Nu este posibil sa vezi ca pe o afacere distrugerea treptata a mediului. Dar se pare ca unii au puterea de a distruge fara a se uita in jur iar altii nu au puterea sa faca nimic pentru a-i impiedica.Se spune ca daca tai un copac trebuie sa plantezi in locul lui 3 a4 Dar la noi ce se intampla? Sunt taiati mii de copaci, prelucreaza lemnul si nu`i intereseaza ce se intampla mai departe. E durerosa4 M-am simtit legata de maini si de picioare, mi s-a parut incredibila4 Dar se pare ca asta este lumea in care traima4 Romania noastra dragaa4Corupta pana la ultimul oma4Ma intreb cand vor incepe sa se cunoasca efectele poluarii pe cine vor cumpara??? Natura?? NU! Pentru ca va fi distrusa! Daca vom defrisa padurile si ne vom lua din ce in ce mai multe masini ne indreptam spre autodistrugere!  Sa facem ceva pentru mediul in care traim !!!<br/><br/>18 Vot(uri) ]]></description>
</item>

<item>
<title><![CDATA[Romania--Poluata--Defrisata--Eforuri mari de restabilire]]></title>
<link>http://www.naturalist.ro/viata-si-sanatate/romania-poluata-defrisata-eforuri-mari-de-restabilire-1/</link>
<comments>http://www.naturalist.ro/viata-si-sanatate/romania-poluata-defrisata-eforuri-mari-de-restabilire-1/</comments>
<pubDate>Wed, 20 Aug 2008 00:38:16 +0300</pubDate>
<dc:creator>Kirita</dc:creator>
<category>Viata si Sanatate</category>
<guid>http://www.naturalist.ro/viata-si-sanatate/romania-poluata-defrisata-eforuri-mari-de-restabilire-1/</guid>
<description><![CDATA[Multe articole sunt despre total alte subiecte neinteresate de Romania, de insusi membrii care au postat acele subiecte(am vauzt despre China,energie din turnuri solare si multe altele--nu le condamn ff bune dar parca eticheta concursului era&quot;Educ si informez in mediu meu inconjurator&quot;)sau nu ati realizat ca trebuie o gramada de fonduri din o gramada de tari din toata lumea sa putem ajunge la acea economie unde detii turnuri solare si toate celelalte moduri ModeRne de reducere a incalzirii globale. Ce ne intereseaza pe noi este ROMANIA, cei din jur NE VOR vedea ca exemplu vor trece la FAPTE, deci sa ne concentram asupra noastra , problemelor din tara noastra nu ce mare poluator e China...va multumesc si...sa auzim de bine...o romanie care a prins radacini si da si muguri&amp;nbsp; ;)Numai Bine--Chirita<br/><br/>13 Vot(uri) ]]></description>
</item>

<item>
<title><![CDATA[O lume mai curata, o lume mai buna]]></title>
<link>http://www.naturalist.ro/animale-si-plante/o-lume-mai-curata-o-lume-mai-buna-1/</link>
<comments>http://www.naturalist.ro/animale-si-plante/o-lume-mai-curata-o-lume-mai-buna-1/</comments>
<pubDate>Wed, 20 Aug 2008 00:11:09 +0300</pubDate>
<dc:creator>Almi</dc:creator>
<category>Animale si Plante</category>
<guid>http://www.naturalist.ro/animale-si-plante/o-lume-mai-curata-o-lume-mai-buna-1/</guid>
<description><![CDATA[a4zO lume mai curat, o lume mai bun&quot; - un proiect regional, educaAional Ai ecologistConcursul a4zO lume mai curat, o lume mai bun&quot; este un proiect regional, educaAional Ai ecologist, demarat la sfrAitul anului 2007 Ai care are n desfAurare anumite etape Ai n aceast lun. Mai mulAi profesori din Flticeni Ai RduAi, foarte activi n proiecte specifice domeniului ecologic Ai de protecAie a mediului, cu implicarea Ai sub ndrumarea specialiAtilor unor importante instituAii ca: Inspectoratul Azcolar JudeAean Suceava, AgenAia de ProtecAia Mediului Suceava Ai Muzeul de AztiinAe Naturale &quot;Mihai Bcescu&quot; Flticeni, au contribuit la derularea concursului, ncadrat n calendarul activitAilor extraAcolare. Principalul organizator, Clubul Copiilor Ai Elevilor Flticeni, prin prof. dr. Marcel Porof, coordonator al Cercului  Geologie - Ecologie, a Ainut ca acest concurs s se desfAoare n dou etape pe fazele: judeAean Ai interjudeAean. Un important aport la desfAurarea Concursului a4zO lume mai curat, o lume mai bun&quot; a venit Ai din partea Clubului Copiilor Ai Elevilor din RduAi.* Noi cunoAtinAe legate de mediu pentru 21 de echipaje nscrise n concursPrintre altele programul concursului a4zO lume mai curat, o lume mai bun&quot; a cuprins: excursii tematice n orizontul local (la GlneAti - Brdet Ai Ponoare - Bosanci) n care elevii participanAi au fost antrenaAi n activitAi specifice domeniului ecologic Ai de protecAie a mediului; jocuri cu caracter educativ; concursuri spontane de tipul a4zCine Atie?&quot;; o a4zMas rotund&quot; desfAurat sub forma unui colocviu n care participanAii au formulat impresii, propuneri, concluzii asupra activitAilor desfAurate n teren; au fost aplicate chestionare care au vizat tematica abordat; au fost prezentate colecAii  de fotografii Ai filme de specialitate Ai au fost aduse comentarii pe seama acestor materiale; au fost prezentate modele de lucrri cu ajutorul calculatorului Ai a videoproiectorului. Membrii celor 21 de echipe nscrise n concurs au putut acumula noi cunoAtinAe legate de mediu dar au fost sesizate Ai unele probleme privind anumite dezechilibrele ecologice precum Ai implicaAiile sociale ale acestui proces. Zn urma experienAelor acumulate, n acest concurs, de ctre cei peste 50 de elevi din: Suceava, Flticeni, RduAi, Gura Humorului Ai Siret, s-a fcut Ai o monitorizare a problemelor ecologice din zon.* a4zSnt mulAi elevi care vorbesc aceeaAi limb cu mediul&quot;a4zZntr-o lume n continu schimbare din punct de vedere al mediului elevii trebuie s afle, la timp, sau mai degrab ntr-un timp real, informaAiile care pot avea un impact asupra vieAii Ai a viitorului. Respectnd aceast necesitate concursul a4zO lume mai curat, o lume mai bun&quot; a adus participanAilor multe informaAii de mediu. Pot spune c sunt mulAi elevi care vorbesc aceeaAi limb cu mediul, iar concursul a fost Ai o platform deschis pentru opiniile Ai informaAiile participanAilor. Zn esenA, prin concurs elevii au fost  iniAiaAi, din punct de vedere AtiinAific, n cunoaAterea metodelor Ai tehnicilor de cercetare a mediului nconjurtor Ai au fost gsite unele soluAii viabile privind prevenirea Ai combaterea degradrii mediului nconjurtor.&quot; ne-a declarat profesor Gela Aranu Hofnr, inspector de specialitate n cadrul Inspectoratului Azcolar Suceava. Amintim c scopul declarat al acestui proiect, a concursului pentru elevi a4zO lume mai curat, o lume mai bun&quot;, a fost crearea premiselor pentru dezvoltarea, n rndul elevilor, a unui comportament civic de protecAie a mediului nconjurtor.* PremiaAii Ai un CD cu lucrrile jurizate&quot;Zn cadrul ediAia a II a, locaAia aleas pentru derularea unei noi etape din concursul a4zO lume mai curat, o lume mai bun&quot; a fost Casa de CreaAie GlneAti - Brdet ce aparAine de Filiala RduAi a Academiei Romne. ActivitAile s-au defAurat n perioada 15 - 16 iunie 2008 Ai au participat echipaje ale urmtoarelor unitAi Acolare: Clubul Copiilor Flticeni; Colegiul NaAional a4zNicu Gane Flticeni&quot;; Clubul Copiilor RduAi; Clubul Copiilor Siret Ai Clubul Copiilor Gura Humorului. Dup etapa de la Casa de CreaAie GlneAti - Brdet s-a relizat Ai un CD cu lucrrile jurizate, care cuprinde Ai fotografii din timpul activitAilor elevilor&quot; ne-a declarat profesorul Marcel Porof. Dintre premianAii concursului amintim aici de echipajele care au obAinut premiul I astfel: la categoria I - IV elevii Daneliuc Alexandru Ai Dugan DragoA (Clubul Copiilor RduAi); la categoria V - VIII elevii Bostiog Marius Ai Husdup Florin Ai Caciur Alexandru (Clubul Copiilor RduAi); tot la categoria V - VIII, Costin Luciana Ai DuAa Eusebiu (Clubul Copiilor Gura Humorului); categoria V - VIII, Aneculiesei Monica Ai Pavl Silvia (Clubul Copiilor Flticeni); categoria V - VIII, Gavril Alma AiGrumzescu Elena (Clubul Copiilor Flticeni); categoria IX - XII, Ceornei Alexandra Ai Blanariu Oana (Clubul Copiilor Flticeni). La etapa superioar a concursului a4zO lume mai curat, o lume mai bun&quot; s-au calificat, n total, un numr de 11 echipe.* O nou etapO alt etap a concursului a4zO lume mai curat, o lume mai bun&quot; este n desfAurare. Este vorba de partea concursului ce se realizeaz prin corespondenA pe dou grupe de vrst: gimnaziu Ai liceu. Lucrrile care intr n concurs snt: referate, proiecte, eseuri sub form scris nsoAite de imagini Ai fotografii, n conformitate cu urmtoarea tematic: ProtecAia pdurii; Ecologie forestier; Monitoring forestier; Poluarea atmosferei terestre Ai procesele legate de acest fenomen; Poluarea apei Ai procesele legate de acest fenomen; exploatarea raAional a surselor de ap; Poluarea solului Ai procesele legate de acest fenomen; amenajarea terenurilor degradate; Conservarea biodiversitAii; Conservarea ecosistemelor; Utilizarea ecologic a biotehnologiilor; Tratamentul ecologic al deAeurilor; Exploatarea surselor neconvenAinale de energie; Promovarea unei agriculturi ecologice.* Proiectul concursului a4zO lume mai curat, o lume mai bun&quot; poate fi baza unui viitor Centru Zonal de ProtecAie a MediuluiUn astfel de Centru Zonal de ProtecAie a Mediului ar putea s ofere sprijin logistic ntregii comunitAi locale. Acest lucru ar presupune informarea autentic a tuturor celor interesaAi privind consecinAele directe Ai indirecte ale degradrii mediului nconjurtor, date de ultim or culese de specialiAtii n domeniu Ai ntlniri cu aceAtia.<br/><br/>13 Vot(uri) ]]></description>
</item>

<item>
<title><![CDATA[Sa iubim natura si sa o ajutam sa-si pastreze frumusetea!]]></title>
<link>http://www.naturalist.ro/viata-si-sanatate/sa-iubim-natura-si-sa-o-ajutam-sa-si-pastreze-frumusetea-2/</link>
<comments>http://www.naturalist.ro/viata-si-sanatate/sa-iubim-natura-si-sa-o-ajutam-sa-si-pastreze-frumusetea-2/</comments>
<pubDate>Wed, 20 Aug 2008 00:06:36 +0300</pubDate>
<dc:creator>aydutza</dc:creator>
<category>Viata si Sanatate</category>
<guid>http://www.naturalist.ro/viata-si-sanatate/sa-iubim-natura-si-sa-o-ajutam-sa-si-pastreze-frumusetea-2/</guid>
<description><![CDATA[Starea mediului nconjurtor depinde numai Ai numai de fiecare dintre noi, afecteaz n mod direct viaAa Ai sntatea noastr. Este nevoie de mai mult atenAie Ai de mai mult responsabilitate din partea fiecrui cetAean pentru a tri ntr-un mediu curat, pentru a respira aer curat, pentru a bea ap curat Ai pentru a putea folosi condiAiile de viaA pe care ni le ofer natura. Zns, se pare c oamenii trateaz cu neglijenA acest aspect important al vieAii lor, ceea ce duce la agravarea procesului de poluare Ai distrugere a mediului Ai implicit la distrugerea sntAii fiecruia dintre noi Ai a celor din jur.Formele de poluare sunt foarte diverse Ai afecteaz multe aspecte ale Terrei. Unele din efectele devastatoare ale poluanAilor nu pot fi observate n momentul polurii ns, n timp, consecinAele majore vor afecta ntreaga planet Ai n acelaAi timp Ai pe cel care d naAtere aceastei situaAii : omul. DeAi o parte din poluarea mediului este rezultatul unor fenomene naturale cum ar fi erupAiile vulcanice, cea mai mare parte este cauzat de activitAile umane.              Ca msuri de prevenire Ai combatere a polurii solului sunt: colectarea igienic a reziduurilor menajere n recipiente speciale, ndeprtarea organizat Ai la perioade ct mai scurte a reziduurilor colectate n afara localitAilor, depozitarea controlat sau tratarea corespunztoare a reziduurilor ndeprtate prin neutralizarea lor, utilizarea n agricultur, ca ngrAmnt natural, a reziduurilor, incinerarea reziduurilor uscate, recuperarea Ai reutilizarea (reciclarea) reziduurilor etc. Sunt lucruri ce ar trebui sa devina obisnuinta, insa din comoditate sau inconstienta foarte multi nu le fac.AcAiunea mediului poluant asupra organismului uman este foarte variat Ai complex. Ea poate merge de la simple incomoditAi n activitatea omului, disconfortul, pn la perturbri puternice ale strii de sntate Ai chiar pierderea de vieAi omeneAti. Aceste efecte au fost sesizate de mult vreme, ns omul a rmas tot iresponsabil faA de natur. Efectele acute au fost primele asupra crora s-au fcut observaAii Ai cercetri privind influenAa polurii mediului asupra sntAii populaAiei. Ele se datoreaz unor concentraAii deosebit de mari ale poluanAilor din mediu, care au repercusiuni puternice asupra organismului uman. Efectele cronice reprezint formele de manifestare cele mai frecvente ale acAiunii polurii mediului asupra sntAii. Acestea se datoreaz faptului c n mod obiAnuit diverAii poluanAi existenAi n mediu nu ating nivele foarte ridicate pentru a produce efecte acute, dar prezenAa lor, continu chiar la concentraAii mai sczute, nu este lipsit de consecinAe nedorite. Efectele cronice au ns o deosebit importanA Ai sub aspect economic Ai social.            Zncrcarea organismului populaAiei expuse cu anumiAi poluanAi cunoscuAi a avea calitAi de depozitare n anumite organe reprezint un alt aspect important al influenAei polurii mediului asupra sntAii. Este vorba, n special, de plumb, de cadmiu, de pesticide organo - clorurate, de unele substanAe radioactive Ai alAi poluanAi care intr n aceast categorie.            Efectele indirecte ale polurii constau ns Ai din nfluenAele asupra faunei Ai florei, care uneori sunt mult mai sensibile dect organismul uman la acAiunea diverAilor poluanAi. Se Atie astfel c animalele, psrile, insectele, unele organisme acvative, ca Ai plantele sufer nfluenAa poluanAilor pn la dispariAia sau distrugerea lor.            CunoaAterea acestor efecte ale polurii mediului asupra sntAii a condus la necesitatea instituirii unor msuri de protecAie a mediului nconjurtor. S-a afirmat c toate efectele asupra sntAii oamenilor artate mai sus sunt rezultatul ruperii echilibrului dintre organismul uman Ai mediuul nconjurtor. Zn anumite situaAii de poluare s-au nregistrat numeroase cazuri de: bronhopneumopatii, bronAite, cancer pulmonar (poluarea aerului), febr tifoid, dizenteria, holera, poliomelita, hepatita epidemic, amibiaza, lambliazafascioloza, intoxicaAii (poluarea apei).            Zn concluzie, se pare c poluarea mediului nconjurtor duneaz foarte mult sntAii omului Ai de aceea ar trebui s ne ndreptm cu toAii atenAia asupra acestei consecinAe a polurii.             Natura ne ofera atatea lucruri frumoasea4 Noi ce ii oferim? Suntem singurii care o putem proteja, dar si care o putem distruge. Sa nu`i distrugem frumusetile!!!!!<br/><br/>18 Vot(uri) ]]></description>
</item>

<item>
<title><![CDATA[Educ si informez in mediul meu inconjurator]]></title>
<link>http://www.naturalist.ro/viata-si-sanatate/educ-si-informez-in-mediul-meu-inconjurator/</link>
<comments>http://www.naturalist.ro/viata-si-sanatate/educ-si-informez-in-mediul-meu-inconjurator/</comments>
<pubDate>Tue, 19 Aug 2008 23:28:25 +0300</pubDate>
<dc:creator>oanavia</dc:creator>
<category>Viata si Sanatate</category>
<guid>http://www.naturalist.ro/viata-si-sanatate/educ-si-informez-in-mediul-meu-inconjurator/</guid>
<description><![CDATA[Mediul nostru inconjurator trebuie protejat pentru ca fara el oamenii cat si animalele din jurul nostru ar putea muri .Sa luam ca exemplu ,,Aerul&quot; care este mereu poluat de fabrici si masini ce am putea face ca aerul sa fie respirabil :am putea folosi masini care afecteaza mai putin aerul sau niste biciclete dar in privinta fabricilor nu am putea face mai nimic deoarece inchiderea lor ar insemna tot un dezavantaj omului deoarece produc materiale folositoare acestuia si ar mai insemna concedierea multor oameni care lucreaza in acest domeniu.,,Apa&quot; este iarasi un element pe care oameni il polueaza aruncand gunoaie in ea sau aruncand substante toxice in ea .Trebuie sa le aratam altor oameni ca poluarea apei ar insemna moartea unor oameni din micile satulete din Romania care inca beau apa din rauri .Asadar trebuie sa numai aruncam gunoaie si sa le transmitem acest lucru oamenilor pentru ca mereu exista un cos de gunoi.,,Padurea&quot; este sursa noastra de oxigen si noi trebuie sa o protejam .Multe paduri au fost taiate unii au folosit  lemnul in constructii alti l-au folosit pentru a produce coli de aceea exista anumite centre de reciclare pentru a recicla plastic ,sticla si hartie.,,Cum putem evita poluarea paduri&quot; raspunsul e simplu sa numai aruncam gunoaie iar in locul copacilor folositi sa plantam alti .Deci ca sa evitam poluarea trebuie sa reciclam si sa numai taiem atat de multi copaci deoarece ei sunt ca parinti nostri<br/><br/>9 Vot(uri) ]]></description>
</item>

<item>
<title><![CDATA[Padurea - Aurul verde al pamantului]]></title>
<link>http://www.naturalist.ro/animale-si-plante/padurea-aurul-verde-al-pamantului-1/</link>
<comments>http://www.naturalist.ro/animale-si-plante/padurea-aurul-verde-al-pamantului-1/</comments>
<pubDate>Tue, 19 Aug 2008 21:50:34 +0300</pubDate>
<dc:creator>Emytza</dc:creator>
<category>Animale si Plante</category>
<guid>http://www.naturalist.ro/animale-si-plante/padurea-aurul-verde-al-pamantului-1/</guid>
<description><![CDATA[Pdurea - Aurul verdeMsuri de prevenire a incendiilorPdurea a constituit dintotdeauna un prieten pentru romni: un refugiu pentru haiduci, surs de inspiratie pentru poeti, loc de agrement pentru turisti..Din nefericire, anual n Romnia se pierd circa 350 ha din cauza incendiilor, pagubele fiind cu att mai mari dac tinem seama de consecintele pe care acestea le presupun pe termen scurt (modificarea peisajului, disparitia faunei sau florei, uneori apartinnd speciilor rare) sau pe termen lung (reconstituirea biotopului). Cicatrizarea rnilor pdurilor se face prin rempdurire, dar ambianta original a pdurii este foarte dificil de restaurat si dureaz ani. Anual, n perioada 15 martie- 15 aprilie, n Romnia se srbtoreste luna pdurii.  Incendiul se produce ntotdeauna cnd sunt mpreun trei elemente: aerul, cldura sdi combustibilul. aerul sursa de (oxigenul) cldurcombustibilCe este un incendiu ?Dac unul din aceste trei elemente dispare, incendiul dispare si el.Dac conditiile sunt optime, un incendiu se poate produce n orice moment. Aerul, este prezent pretutindeni n jurul nostru. Sursa de cldur, ce poate initia un incendiu ntr-o zon forestier, poate fi de origine natural . Cea mai mare parte din riscurile de incendiu de pdure apar atunci cnd este secet si cald. Pdurea trebuie considerat n integralitatea sa un combustibil potential. Flcrile pot afecta vegetatia vie (ramuri, frunze) sau moart (ace, arbori uscati) precum si gospodriile din zon. Ce este un incendiu de pdure ?Ce este un incendiu de pdure ?Un incendiu este un fenomen care scap de sub control omului, att ca durat ct si ca ntindere. Vorbim de incendii de pdure atunci cnd este distrus suprafata minim de un hectar si cel putin o parte a prtilor superioare ale vegetatiei pitice, arbustilor sau arborilor. Perioada anului cea mai propice incendiilor de pdure este vara. Seceta, slabul continut de ap al solului si turistii care nu respect msurile de prevenire a incendiilor n pdure, pot s favorizeze producerea incendiilor. -incendiu de sol . atunci cnd arde materia organic continut de litier, humus sau turb;-incendii de suprafat . atunci cnd ard straturile joase ale vegetatiei, adic partea superioar a litierei, iarba si partea lemnoas de talie joas;-incendii de coronament . atunci cnd arde partea superioar a arborilor si formeaz o coroan de incendiu. Ele elibereaz n general mari cantitti de cldur, iar viteza de propagare este foarte ridicat.Aceste incendii sunt cu att mai dificil de stins cu ct vntul este mai puternic iar combustibilul mai uscat.Ce este un incendiu de pdure?Zn functie de caracteristicile vegetatiei si conditiile climatice (n principal forta si directia vntului), se disting trei tipuri de incendii de pdure:Care este cauza incendiilor de pdure ?Influenta factorilor naturaliConditiile meteo si caracteristicile vegetatiei contribuie la propagarea incendiilor. Perioadele de seceta si vntul puternic sunt favorabile izbucnirii incendiilor. Vntul accelereaz uscarea solului si vegetatiei si creste riscurile de propagare a incendiilor la mare distant. Cldura usuc vegetatia prin evaporare si provoac pe timpul perioadelor cele mai clduroase, eliberarea esentelor volatile, aflate la originea propagrii incendiilor. De asemenea, fulgerele sunt la originea nceputurilor de incendiu, mai ales n masivele muntoase si pe timpul perioadelor cele mai calde ale anului.Printre cauzele cele mai frecvente de incendiu se disting factorii naturali si factorii legati de activitti umane. Influenta factorilor umaniOamenii sunt la originea celor mai multe incendii de pdure. Incendiile provocate de om sunt datorate nerespectrii regulilor de prevenire a incendiilor de pdure pe timpul activittilor: de agrement (fumat, jocul copiilor cu focul, picnic); agricole si forestiere ori ca urmare a actiunilor intentionateCare este cauza incendiilor de pdure ?Efecte pozitive si negative pentru oameni :n lucrrile de igienizarepericulos pentru sntatea si protectia oamenilorEfecte pozitive si negative pentru natur:n mentinerea ecosistemelordistrugerea unor tipuri de plante, disparitia pentru totdeauna a unor rase de animale, afectarea cu caracter permanent a unei zoneSunt benefice sau distrugtoare focurile n pdure ?Focul n pdure poate fi util pentru oameni atta timp ct poate fi tinut sub control.O data, scpat de sub control, focul poate fi periculos att pentru oameni ct si pentru mediu. Nu te juca niciodat cu chibriturile sau cu o surs de focAtunci cnd vezi pe cineva jucndu-se cu chibriturile sau aruncnd un chistoc de tigar anunt imediat un adultNu face niciodat focul n pdure fr ajutorul printilor sau a unui adultNu face focul n pdure dac este secet si vnt.Dac conditiile sunt prielnice pentru a face un foc n pdure, alege un loc fr vegetatie Nu lsa niciodat focul nesupravegheatStinge focul cu ap sau pmnt nainte de a pleca. Mentine curtenia n pdure. Nu lsa hrtii, resturi de mncare ori sticle si ele pot contribui la producerea incendiilor de pdureCum prevenim producerea incendiilor de pdure ?Ce trebuie s faci n cazul unui incendiu de pdure ?Dac s-a produs un incendiu: -Nu intra n panic-Zndeprteaz-te de incendiu-Solicit sprijinul unui adultDac fumul este dens si ai probleme respiratorii -Acoper-ti nasul si gura cu o crp curat-Solicit sprijinul unui adultDac hainele ti-au luat foc: -Nu intra n panic-Zndeprteaz-te de foc-Protejeaz-ti fata-Rostogoleste-te pe pmnt pn ce focul se stinge-Solicit sprijinul unui adultCe trebuie s faci n cazul unui incendiu de pdure ?Numrul de telefon al pompierilor militari 112INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAzII DE URGENTFii atent !Cu un singur chibrit poti arde o pdure<br/><br/>26 Vot(uri) ]]></description>
</item>

<item>
<title><![CDATA[Mediul inconjurator]]></title>
<link>http://www.naturalist.ro/animale-si-plante/mediul-inconjurator-1/</link>
<comments>http://www.naturalist.ro/animale-si-plante/mediul-inconjurator-1/</comments>
<pubDate>Tue, 19 Aug 2008 20:02:31 +0300</pubDate>
<dc:creator>anamaria</dc:creator>
<category>Animale si Plante</category>
<guid>http://www.naturalist.ro/animale-si-plante/mediul-inconjurator-1/</guid>
<description><![CDATA[Incepand cu terminarea ultimului razboi mondial pantele si animalele au inceput sa se rareasca, s-au construit fabrici, locuinte si complexe comerciale unde s-a distrus foarte mult vegetatia. Orasele se extind pe zi ce trece. .Abia din acest an, 2008, au inceput sa se darame anumite cladiri, terase din parcuri cum ar fii cele din parcul Herastrau din &amp;nbsp;Bucuresti, .animalele sunt abandonate pe strazi sau omorate de catre prorii stapani.Cam aceasta e realitatea in Romania fata de alte tari care sunt mai ecologice.<br/><br/>11 Vot(uri) ]]></description>
</item>

<item>
<title><![CDATA[Educatie ecologica si turism]]></title>
<link>http://www.naturalist.ro/turism-si-mobilitate/educatie-ecologica-si-turism-1/</link>
<comments>http://www.naturalist.ro/turism-si-mobilitate/educatie-ecologica-si-turism-1/</comments>
<pubDate>Tue, 19 Aug 2008 17:03:01 +0300</pubDate>
<dc:creator>catedrall</dc:creator>
<category>Turism si Mobilitate</category>
<guid>http://www.naturalist.ro/turism-si-mobilitate/educatie-ecologica-si-turism-1/</guid>
<description><![CDATA[educatie prin turism ecologic in Dobrogea<br/><br/>12 Vot(uri) ]]></description>
</item>

<item>
<title><![CDATA[Delta Dunarii - Inedit: Comunicarea cu indivizii care arunca gunoaie in natura - I -]]></title>
<link>http://www.naturalist.ro/turism-si-mobilitate/delta-dunarii-inedit-comunicarea-cu-indivizii-care-arunca-gunoaie-in-natura-i-/</link>
<comments>http://www.naturalist.ro/turism-si-mobilitate/delta-dunarii-inedit-comunicarea-cu-indivizii-care-arunca-gunoaie-in-natura-i-/</comments>
<pubDate>Tue, 19 Aug 2008 17:02:42 +0300</pubDate>
<dc:creator>deltistu</dc:creator>
<category>Turism si Mobilitate</category>
<guid>http://www.naturalist.ro/turism-si-mobilitate/delta-dunarii-inedit-comunicarea-cu-indivizii-care-arunca-gunoaie-in-natura-i-/</guid>
<description><![CDATA[Ghidul de comunicare raspunde la intrebarea:Ce faci, concret, cu un tip care arunca gunoaie in natura? (si intelege Limba Romn :)Ideea mi-a venit cand lucram la seria ghid in delta ce prezinta lucruri simple si utile celor care cunosc mai putin Delta Dunarii.Lectura si APLICARE placuta,Deltistu'<br/><br/>13 Vot(uri) ]]></description>
</item>

<item>
<title><![CDATA[Haideti sa salvam planeta!]]></title>
<link>http://www.naturalist.ro/viata-si-sanatate/haideti-sa-salvam-planeta/</link>
<comments>http://www.naturalist.ro/viata-si-sanatate/haideti-sa-salvam-planeta/</comments>
<pubDate>Tue, 19 Aug 2008 16:58:51 +0300</pubDate>
<dc:creator>Simma</dc:creator>
<category>Viata si Sanatate</category>
<guid>http://www.naturalist.ro/viata-si-sanatate/haideti-sa-salvam-planeta/</guid>
<description><![CDATA[ Exista cateva modalitati care le putem aplica in viata noastra pentru a proteja planeta si pentru a prelungi viata si sanatatea omenirii.Fiecare om in parte are responsabilitatea de a se ingriji de &quot;sanatatea&quot; Pamantului deoarece este in folosul omenirii. Iata cateva lucruri care trebuie facute  pentru a prelungi viata si sanatatea Pamantului.Primul si cel mai important este sa evitam mersul cu masina. Dupa cum stim omul este aproape dependent de masina si acest lucru este forte grav. Mergi pe jos, mergi cu bicicleta, mergeAi mai mulAi ntr-o maAin sau mergi mai des cu mijloacele de transport n comun deoarece la fiecare 2 kilometri parcursi cu masina se eliminca circa 450 de grame de dioxid de carbon. Orasul care gazduieste Jocurile Olimpice din anul acesta, Beijing a oprit toate masinile care eliminau o cantitate mare de dioxid de carbon si au ajuns la rezultate formidabile in doar o luna.Alta modalitate ar fi una extrem de simpla si necostisitoare si anume ca fiecare om sa planteze cate un copac. S-au facut cateva cercetari si s-a ajuns la acest rezultat: fiecare copac absoarbe o tona de dioxid de carbon pe intreaga sa durata de viata. Un lucru atat de simplu care poate insemna atat de mult pentru omenire.Stinge dspozitivele electrice. Daca eviti sa folosesti televizorul, calculatorul sau alte dispozitive eviti producerea a sute de kilograme de dioxid de carbon.Concluzie:1998 a fost cel mai fierbinte an din istorie.ConcentraAiile de dioxid de carbon nregistrate n prezent n atmosfer sunt cele mai mari din ultimii 150.000 ani. Niciodat pn acum umanitatea nu s-a confruntat cu o asemenea imens criz de mediu. Dac nu lum urgent msuri pentru a opri nclzirea global, schimbrile ar putea fi ireversibile Ai pagubele inestimabile.Fi tu cel care salveaza Pamantul. Evita poluarea!<br/><br/>18 Vot(uri) ]]></description>
</item>

<item>
<title><![CDATA[O lume fr petrol]]></title>
<link>http://www.naturalist.ro/turism-si-mobilitate/o-lume-fara-petrol/</link>
<comments>http://www.naturalist.ro/turism-si-mobilitate/o-lume-fara-petrol/</comments>
<pubDate>Sat, 16 Aug 2008 22:55:00 +0300</pubDate>
<dc:creator>gabr13l</dc:creator>
<category>Turism si Mobilitate</category>
<guid>http://www.naturalist.ro/turism-si-mobilitate/o-lume-fara-petrol/</guid>
<description><![CDATA[Trim &amp;icirc;ntr-o lume plin de automobile. &amp;Icirc;n orice direcAie aAi privi nu se poate s nu observaAi prezenAa unui autovehicul; Cu toate acestea, cu toAii Atim c fiecare &amp;icirc;n parte, pentru a se deplasa, are nevoie de combustibil. Dar p&amp;acirc;n c&amp;acirc;nd ne vor ajunge aceste surse de energie? Ei bine - oamenii de AtiinA estimeaz c rezervele mondiale de hidrocarburi ar mai ajunge pentru maxim 38 de ani! ..asta numai cu condiAia ca, China, s-Ai reduc ritmul de devoltare economic!!!&amp;nbsp;Desigur, unii vor zice (nu din rea voinA, ci mai degrab din necunostiint de cauz) c nu e cazul s ne punem problema lipsei petrolului pentru c acesta oricum se va &quot;reface&quot; sau &quot;regenera&quot;. Perfect de acord! ..Ai nu-i blamez, deAi &amp;icirc;nt&amp;acirc;i ar trebui s se documenteze temeinic Ai apoi s-Ai dea cu prerea ca Ai cum ar Atie tot Ai nimic nu le e strin.Teoria biogen de formare a zcmintelor de petrol susAine c petrolul ia naAtere din organisme marine (plancton) care dup moarte s-au depus pe fundul mrii, fiind acoperite ulterior de sedimente. &amp;Icirc;ns pentru novici am s le descopr un &quot;mic mare&quot; detaliu: conform acestei teorii, perioada de formare a petrolului se &amp;icirc;ntinde pe o perioad de timp de cca. 350 - 400 milioane de ani. V las pe dumneavoastr s trageAi concluziile!&amp;nbsp;C&amp;acirc;t cost petrolul? La ora actual, petrolul atinge un preA de 116,57 $ barilul - Ai fiecare are o opinie despre el. Unele sunt filosofice, dar cele mai multe sunt cu rea intenAie, aAtept&amp;acirc;nd s dea vina pe cineva. Cum se poate aAa ceva, &amp;icirc;ntreab ei? Cineva trebuie s ne fi furat Ai exploatat fr nici cea mai mic mustrare de conAtiinA!&amp;nbsp;Dintotdeauna am avut la &amp;icirc;ndem&amp;acirc;n cu o mare uAurinA petrolul, rareori oprindu-ne s ne g&amp;acirc;ndim la ceea ce este. Cum poate acest lichid limpede s fac posibil ca o grmad de metal cu o greutate de peste 400 de tone s zboare? Cum poate un singur litru s permit unei maAini s mearg 10 de kilometri - sau unui Prius s ruleze 17 de km, unui Smart Car 20 km?&amp;nbsp;AiAeiul &amp;icirc;n stare brut (nerafinat) conAine peste 17 000 de substanAe organice complexe, motiv pentru care este materia prim cea mai important pentru industria chimic (vopsele, &amp;icirc;ngrsminte chimice, produse alimentare, medicamente, materiale plastice, etc.) Ai producerea carburanAilor.De fapt, toat industria modern depinde de petrol Ai de produsele sale; structura material Ai modul de viaA &amp;icirc;n comunitAile din suburbiile care &amp;icirc;nconjoar marile oraAe sunt rezultatul unei ample alimentri cu petrol.&amp;nbsp;Dup un milion de ani de c&amp;acirc;nd singura noastr surs de cldur a venit doar de la ardere de foc, ce magie a permis ca acest lucru s se &amp;icirc;nt&amp;acirc;mple generaAiei noastre? Cu siguranA, ca urmare, suntem cea mai bogat, cea mai privilegiat Ai cea mai leneA generaAie care a trit vreodat pe acest Pm&amp;acirc;nt - datorit acestui lichid ciudat, Ai surorilor sale, gazul Ai crbunele.&amp;nbsp;PrezenAa lor este un dar nepreAuit &amp;icirc;nc din trecutul &amp;icirc;ndeprtat; energia soarelui care a fost absorbit de arbori strvechi, ferigi, animale, Ai apoi strivite, &amp;icirc;nclzite Ai fosilizate, aAtept&amp;acirc;nd momentul &amp;icirc;n care oamenii vor avea destul know-how ca s le foloseasc. Cu privire la dependenAa noastr faA de aceste vechi surse de energie, suntem imaturi din punct de vedere tehnologic. Suntem asemeni unui copil care ador s se hrneasc de la s&amp;acirc;nii mamei lui, Ai nu vrea nici mcar s se g&amp;acirc;ndeasc s &amp;icirc;Ai procure de unul singur hrana. M&amp;acirc;hnirea noastr despre preAul gazelor se potriveAte perfect cu metafora - &amp;ldquo;Nu te opri! Nu e drept! Mai vreau!&amp;rdquo;&amp;nbsp;Paradoxul acestei vertiginoase creAteri a preAurilor este faptul c ele nu sunt cauzate de un anume deficit ci de ctre speculanAii de finanAe, dar care au capturat din fric de lipsa unei ci sigure ca o modalitate de a face ceva bani. &amp;Icirc;n cazul &amp;icirc;n care nu erau speculanAii la mijloc, petrolul ar putea fi &amp;icirc;nc 116 $ barilul, nu 160 $.&amp;nbsp;Unde se duc toAi banii? O felie merge la speculanAi, tineri de 29 ani &amp;icirc;n tricou D&amp;amp;G care pur Ai simplu vor s fac c&amp;acirc;t mai mulAi bani. Restul se duce la companiile de petrol ca profit brut pe care proprietarii lor &amp;icirc;i pot utiliza pentru a cumpra iahturi de lux Ai terenuri de golf Ai, posibil, pentru a-i ascunde &amp;icirc;n conturi bancare. Da, fii furios - pare o reacAie justificat. Dac s-ar putea percepe o tax de poluare care ar putea fi folosit pentru a reduce alte taxe Ai s accelereze nivelul de educaAie ecologic a lumii&amp;hellip;&amp;nbsp;Deci, haideAi s fim raAionali pentru un moment. C&amp;acirc;t petrol a mai rmas Ai c&amp;acirc;t de aproape suntem de a ne delsa de el?&amp;nbsp;Suntem aproape la jumtatea rezervelor de petrol din surse convenAionale din lume, de aproximativ dou trilioane de barili. Mai exist circa o mie de miliarde de barili rmaAi, care este mult - cu excepAia faptului c ardem 32 de miliarde de barili pe an, ceea ce &amp;icirc;nseamn c - &amp;icirc;n acest ritm - el se va epuiza &amp;icirc;n aprox. c&amp;acirc;teva zeci de ani. Sunt o mulAime de surse neconvenAionale de petrol, cum ar fi nisipurile cu pcur din Alberta, dar acestea produc doar 1 milion din 86 de milioane de barili pe care-i ardem &amp;icirc;n fiecare zi, astfel &amp;icirc;n timp ce ea poate face unii oameni foarte bogaAi, este prea puAin semnificativ pentru a face o diferenA.&amp;nbsp;Doar lipsa petrolului ar trebui s ne conving de faptul c trebuie s gsim surse de energie alternative? Eu zic c mai sunt Ai alte motive vitale Ai poate chiar mai importante cum ar fi, spre exemplu, poluarea.Utilizarea petrolului provoac poluri masive ale aerului &amp;icirc;n multe oraAe. Gazele de eAapament evacuate de autoturisme Ai de alte maAini cu combustie intern conAin gaze otrvitoare cum ar fi monoxidul de carbon, hidrocarburi nearse, oxizi de azot Ai plumb. Unii dintre aceAti agenAi de poluare reacAioneaz cu lumina soarelui produc&amp;acirc;nd acel smog neplcut, fotochimic, care pluteAte deasupra multor oraA, cum ar fi Los Angeles sau Mexico City. Atunci c&amp;acirc;nd acizii de azot se combin cu picturile de ap din nori, ia naAtere ploaia acid care polueaz lacurile Ai r&amp;acirc;urile, distrug&amp;acirc;nd Ai pdurile. S-au fcut paAi importanAi pentru a micAora efectul gazelor de eAapament. Se produce benzin fr plumb, iar unele maAini sunt dotate cu filtre catalitice care transform gazele nocive &amp;icirc;n gaze inofensive. &amp;Icirc;ns eficienAa acestor &amp;icirc;mbuntAiri este diminuat de creAterea consumului de petrol.&amp;nbsp;Adevrul este c speculanAii ne fac o favoare enorm: acord&amp;acirc;ndu-ne un avans artificial de avertizare a ceea ce vine - prin care ne anunA c &amp;ldquo;s&amp;acirc;nii mamei natur&amp;rdquo; nu vor mai da hran mult vreme. De aici &amp;icirc;nainte, avem o alegere foarte vital: fie ne utilizm inteligenAa pentru a crea o lume &amp;ldquo;postcarbon&amp;rdquo; - Ai rapid &amp;ndash; sau s ne pl&amp;acirc;ngem c civilizaAia noastr se prbuAeAte &amp;icirc;n jurul nostru, fr automobile, fr camioane, fr ferme, fr nimic. (Shakespeare, Cum nu v place).&amp;nbsp;OK - Planul B, poate, este de preferat. Pentru transport, precum Ai pentru picioare, putem folosi biciclete, autobuze electrice, autoturisme, Ai trenuri de mare vitez, dezvoltate de energia apele oceanelor, eolian, solar, Ai de puterea geotermal. Pentru distanAele mai lungi, p&amp;acirc;n c&amp;acirc;nd vom dezvolta un sistem rapid de re&amp;icirc;ncrcare a bateriilor, putem folosi vehiculele electrice plug-in hibride, care utilizeaz combustibil lichid de la bio-deAeuri Ai hidrogen. Pentru mrfurile care se deplaseaz pe uscat, putem folosi camioanele Ai cile ferate electrice. Pentru transportul maritim, putem folosi energia solar, eolian Ai a valurilor care pun &amp;icirc;n miAcare navele. Pentru cele care zboar&amp;hellip; ei bine, uitaAi de cele care zboar.&amp;nbsp;Dintre sursele neconvenAionale de energie voi prezenta doar dou, care au beneficiat &amp;icirc;n mod special de preocuparea specialiAtilor Ai au atras atenAia publicului larg, anume: hidrogenul Ai biodieselul.Principalele avantaje ale hidrogenului:- arderea hidrogenului &amp;icirc;n motoare cu combustie intern sau turbine de gaze produce emisii neglijabile de noxe&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp; - dac este folosit &amp;icirc;n baterii celulare de joas temperatur ex. PEMFC emisiile pot fi reduse la zero- &amp;icirc;n procesul de generare a energiei din hidrogen Ai aer sau oxigen, singurul produs de reacAie este apa distilat&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp; &amp;nbsp;- pe Aeava de eAapament nu iese dec&amp;acirc;t ap- nu exist zgomot Ai vibraAii ca la motorul cu ardere intern- motoarele electrice au randament mai bun, deci se reduce Ai consumul de energie etc&amp;hellip;Pe c&amp;acirc;nd hidrogenul poate fi pus sub semnul &amp;icirc;ntrebrii deoarece prezint Ai o serie de dezavantaje, biodieselul poate fi considerat cu adevrat un combustibil al viitorului. BIODIESEL este un combustibil cu caracteristici identice cu ale motorinei, dar, spre deosebire de aceasta, nu este un derivat al petrolului, ci este derivat din ulei vegetal sau animal. &amp;Icirc;n general, uleiurile vegetale, sunt uleiurile de floarea soarelui, de soia, sau uleiul de rapiA. Pentru a produce biodiesel din aceste uleiuri, este necesar o reacAie chimic, care este denumit transesterificatie. Avantaje:- este biodegradabil- reduce emisiile cu 50%- emisiile sale de hidrocarbon Ai dioxid de carbon sunt neutre- este sigur (punctul de aprindere este de 170 &amp;ordm;C)- este uAor de amestecat cu motorin obiAnuit- preA stabil al carburantului la consumator (deconectarea de preAul petrolului)- dezvoltarea infrastructurii unor zone rurale prin atragerea de investitori &amp;icirc;n zonele cu potenAial agricol pentru rapiA- crearea unor noi locuri de munc pentru cultivarea rapiAei Ai producAia metilesterului- aer mai curat pentru locuitorii din zonele urbaneAre un singur dezavantaj: creAte puAin emisia de Nox.&amp;nbsp;Provocarea nu Aine de tehnologie&amp;hellip; deja avem informaAii destule despre cum se face cea mai mare parte din aceasta. Provocarea Aine de urgenA - c&amp;acirc;t de repede putem face acest lucru?&amp;nbsp;AcelaAi urgenA ne preseaz pe noi de cele &amp;icirc;ngrijortoare avertismente despre &amp;icirc;nclzirea global: trebuie doar s faceAi acest lucru, oamenii de stiinA a fenomenelor climatice, cum ar fi James Hansen ne indeamn la asta. Rapid.&amp;nbsp;Nu exist timp pentru &amp;icirc;nt&amp;acirc;rziere. Trebuie s acceptm aventura, Ai investiAiile uriaAe &amp;icirc;n ciclism, tranzit, ci ferate electrice, Ai casele &amp;ldquo;zero-carbon&amp;rdquo;. Trebuie s cerem ca toate vehiculele noi v&amp;acirc;ndute &amp;icirc;n B.C. s fie zero in emisii p&amp;acirc;n &amp;icirc;n 2020. Avem nevoie de a cere ca toat agricultura s devin biologic, de asemenea, p&amp;acirc;n &amp;icirc;n 2020. Avem nevoie de a face aidoma Suediei, Ai s ne c&amp;acirc;Atigm independenAa faA de petrol, p&amp;acirc;n &amp;icirc;n anul 2020. Chiar dac numai din motive pur financiare, trebuie s le facem!&amp;nbsp;AAa c las deoparte temerile si grijile, Ai altur-te Ai tu la ceea ce este cu adevrat nevoie &amp;ndash; ceea ce este o lume independent de petrol!&amp;nbsp;<br/><br/>443 Vot(uri) ]]></description>
</item>

</channel>
</rss>

