
<?phpxml version="1.0" encoding="utf-8"?>
<rss version="2.0" 
xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
>
<channel>
<title>Naturalist / Ambasadoarea / Articole votate</title>
<link>http://www.naturalist.ro</link>
<description>Topul EcoSapiens</description>
<pubDate>Fri, 22 Aug 2008 00:20:05 +0300</pubDate>
<language>en</language>
<item>
<title><![CDATA[Simfonia catastrofelor]]></title>
<link>http://www.naturalist.ro/viata-si-sanatate/simfonia-catastrofelor-1/</link>
<comments>http://www.naturalist.ro/viata-si-sanatate/simfonia-catastrofelor-1/</comments>
<pubDate>Fri, 22 Aug 2008 00:20:05 +0300</pubDate>
<dc:creator>TomataCuScufita</dc:creator>
<category>Viata si Sanatate</category>
<guid>http://www.naturalist.ro/viata-si-sanatate/simfonia-catastrofelor-1/</guid>
<description><![CDATA[Acum cAiva ani, nu-mi aduc aminte cAi, la fel ca mulAi ignoranAi ca mine, am participat cu fervoare la poveAtile care prevesteau sfrAitul lumii. Cnd s-au aliniat cele 7 planete, istorioarele hazlii ce preziceau cutremure neierttoare, ape ce aveau s nghit cai si bebeluAi, vnturi ce urmau s smulg pomii din rdcina, n-au fcut dect s mi mbogAeasc serile petrecute cu copiii in spatele blocului. Ne speriam unii pe alAii imaginndu-ne cum vom sfrAi absorbiAi de valuri uriaAe sau mturaAi de vnturi ce ne vor tr genunchii deasupra paharelor de plastic aruncate pe plajele scoicilor naufragiate. Unul s-a gndit chiar c ar putea s moar de sete intr-o Romnie deAertificat. Ce gnd ndrzneA! Au nceput Ai glumele: cum ar fi dac ne-am duce cu cmila la scoal, sau dac viitura ar putea servi la deplasarea mai rapid pn n satul bunicilor? Am merge cu barca, nu cu maAina, mcar n-am mai polua atmosfera. Ce miAto ar fi s avem Ai noi tornade, de-alea mari ca la televizor, sau, Ai mai Ai, cicloane ca in &quot;Vrjitorul din Oz&quot;. Oare casele noastre chiar ar putea s zboare? Azi dac da... ce frumos ar putea fi acolo unde ar ateriza! Erau cuvinte a cror rezonanA ne fcea s pierdem din vedere sensurile si adevrurile dureroase pe care le ascundeau. ImaginaAia copilriei scpat de sub control, hrnit prea mult cu basme si nscociri de Jules Verne ne fcea s vedem dezastrele naturale prin lentilele ochelarilor pozitivi. Momentul cnd ochelarii s-au spart, cnd imaginaAia a depAit limitele ficAiunii, ei bine, acel moment a fost sfrAitul lumii. Pentru cei care au murit in urma unui val uriaA, al crui nume abia am nvAat s l pronunA, a4ztsunami&quot;, pentru cei care s-au stins sub cldirile Aubrede din China, pentru africanii ce mor de foame Ai de sete, pentru aceia care Ai-au vzut patul plutind la vale mpreuna cu pereAii caselor lor, pentru stenii de la poalele vulcanilor cu care s-a sturat lava, pentru toAi aceAtia sfrAitul lumii s-a ntmplat deja. Nu mai aAteapt alta aliniere a planetelor, nici mcar Apocalipsa.Natura se rzbun si cnd o face nu Aine cont de faptele bune pe care le-ai fcut in viat. PlteAti tu pentru pcatele altuia, la fel cum altul va plti pentru pcatele tale. Comuniunea cu ea, legtura simbiotica despre care am auzit in MioriAa se va destrma intr-o clipit pentru c ne-am nvAat s ne purtam urt cu ea, pentru c nu o mai respectm Ai pentru c o tratam ca pe un bun propriu. Ea ni s-a druit singura, ne-a nvAat s-i semnam, Ai drept rsplata am vrut sa o asuprim cu totul. ZnctuAat, nedreptAit, nfuriat erupe Ai se dezlnAuie, iar dac ne vom purta in continuare la fel, ne va face actori fr voie in filmul ei de groaz Ai teroare.Depinde de noi s o mblnzim.<br/><br/>42 Vot(uri) ]]></description>
</item>

<item>
<title><![CDATA[Eco-nunta]]></title>
<link>http://www.naturalist.ro/societate/eco-nunta/</link>
<comments>http://www.naturalist.ro/societate/eco-nunta/</comments>
<pubDate>Thu, 21 Aug 2008 17:59:29 +0300</pubDate>
<dc:creator>laurapascu</dc:creator>
<category>Societate</category>
<guid>http://www.naturalist.ro/societate/eco-nunta/</guid>
<description><![CDATA[CstoreAte-te fr cheltuieAti mult Ai aperi Ai planetaVorbeam de curnd cu o prieten care se pregteAte s Ai organizeze nunta. Ca pentru oricine, aceasta este o zi foarte importanta, vrei s fie o zi special. Vilia, prietena mea mi-a spus c pentru ea nunta este o tain mare, c ei doi aleg s zboare mpreun Ai s se sprijine reciproc pentru tot restul vieAii. De ce s faci o nunt eco? M ntreb cum erau nuntile n trecut. Oricum este o alternativ la nunta clasic. Pentru c vrei s ai ceva diferit, vrei ca acea zi s fie cu adevrat unic pentru tine. Azi mai vrei Ai s salvezi planeta Ai s dai un bun exemplu prietenilor, nuntaAilor Ai, mai trziu, copiilor ti. Zn plus, nu vrei s fii un alt cuplu care Ai face nunta ntr-un hotel fr pesonalitate.  Azi Atii foarte bine c o nunt cost enorm, poate nu vrei s cheltuieAti att de mult, mai bine de banii Atia pleci apoi n honeymoon n Namibia. O nunt eco nu este neaprat scump. Este frumoas, personalizat Ai intim. Nu este nevoie s plteAti foarte mulAi bani c s ai o nunt frumoas. Este alegerea ta s ai o nunt Aic Ai s cheltuieAti banii ntr-un mod ct mai eficient. Azi este o oportunitate s ai aproape prietenii Ai familia ntr-un loc unde celebrezi dragostea ta.  Am pus cu Vilia pe hrtie cam cum vrea ea s fac aceast nunt eco Ai s fie o nunt frumoas, Aic, elegant, dar Ai s nu coste tocmai mult. DeAi, logistic vorbind, A-ar putea s te coste mult timp consumat. AtenAie la cifre!Zn momentul n care ai stabilit data, trebuie deja s Ai faci orarul invers. S vezi exact ce ai de fcut Ai cam ct cost totul. StabileAte exact pe cine vrei s chemi Ai trebuie s Atii din timp numrul de nuntaAi. Zn funcAie de asta Ai stabileAti bugetul. S nu uiAi c poate mtuAa Agata vine tocmai de la Baia Mare Ai trebuie s te ocupi Ai de transportul ei, dar Ai de cazare. Azi poate nu e singur. Zn plus, mai e Ai veriAoara care a divorAat de soAul ei care acum e combinat cu cumnata viitorului tu soA Ai ar fi politicos s nu i aAezi la aceeaAi mas. Zntreab-o pe mama ta ce grad au rudele tale. Eu niciodat nu am Atiut care este cumnata, care cuscr, care Ai de ce Ai cum vine cu mtuAile alea de gradul al optulea. Care e soacra mic Ai de ce e mic Ai nu mare. Documenteaza-te bine pe tem asta. Salveaz un copac!Hrtia nseamn copaci tiaAi. PoAi s faci invitaAiile din hrtie reciclat. Nu este foarte scump. La fel poAi s faci cam tot ceea ce este tiprit. Meniuri, invitaAii, scrisori de mulAumire pentru cadouri Ai prezenA, organigrama cu aAezarea la mas. PoAi s cumperi chiar Ai confeti biodegrababile. GseAti pe Internet o multitudine de modele din care s te inspiri. www.copaculdehartie.ro dac vrei s cumperi hrtie reciclat Ai tot ei te pot ajuta s faci invitaAiile. Mnnc sntos!PoAi s alegi mncarea organic, este mai sntoas, o gseAti destul de uAor. www.naturashop.ro de exemplu. La fel Ai butur. PoAi opta pentru butura fcut n cas, precum vin de la bunicul, Auica de la unchiul Vasile, viAinat fcut de mama.  Sau poAi cumpara vin ecologic din comuna Jaristea, acolo este primul vin ecologic.  Mai sunt Ai altele, dar doar naturale. PoAi opta pentru acestea. Cu siguranA vei gsi multe oferte, Internetul este mare. Azi este un mod inedit de a-ti personaliza nunta.Apoi cere la orice cofetrie un tort cu incrediente organice. Acestea ar putea creAte costul tortului, dar pe mulAi i-am auzit c un tort organic este  bun dect unul normal. Unele cofetarii fac Ai torturi vegetariene. Buchetul mireseiAlege pentru buchetul tu, dar Ai pentru decoraAii, flori de sezon. Intereseaz-te la florrie de provenienAa florilor pe care vrei s le alegi Ai vezi dac A-au folosit pesticide sau dac au fost crescute ntr-un mediu prietenos. Zn loc de flori n vaz, poAi folosi chiar ghivece cu flori pentru decoraAiunile de pe mese, aAa vei putea avea parte de acele flori Ai dup nunt. Sau poAi s tai florile din grdin bunicii. Dac buchetul tu va fi din flori de cmp, l va admir toat lumeaa4sau, gndeAte-te cum ar fi un buchet din flori de levnAicaLumnrilea4n numrul trecut din eve te-am nvAat s faci singur steluAe din cear. Apuc-te deja s le construieAti singur Ai pn la nunt vei avea o grmad. GseAti la Carrefour n galeria comercial cear din soia. Dureaz mai mult Ai este mult mai eco. Rochia de mireas. E, aici e o problem mare. Poate Ai-ai dorit s arAi c o prinAes. Dar te-ai gndit vreodat la Ileana Cosnzeana? O rochie simpl, de in este foarte frumoas. Inul Ai confer o anume inocenA, iar rochia alb de mireas are nevoie s fie inocenA. Am gsit rochii de in la Stefanel, Zaraa4poAi ncerca s cauAi acolo. Dac o combini cu o coroniA de flori de cmp Ai am eu ceva cu lavanda. Cred c o coroniA din lavand ar fi minunat. Ai Ai va mirosi frumos Ai toat ziua . Ca s nu mai zic Ai de faptul c relaxeaz. Azi, crede-m, ai nevoie s nu fii stresata de faptul c la nunta ta a  venit neinvitat Ai fosta lui iubit. Sau altele. LocaAiaCheia unei  eco, dar cu stil, este  simplifici. Atunci  cand alegi locaAia caut un spaAiu care s se potriveasc cu ceea ce Ai doreAti,  iar dac vrei ca petrecerea s aib loc afar, soluAia simpl este o gradin. Verde Ai natural. Sau malul mrii, malul unui lac. PoAi s realizezi un altar din lemn n grdin sau pe plaj. Zmbrac acest altar cu flori Ai panglici din in sau cnep. Albe. Zn combinaAie cu verde  lila dac faci n gradin, sau albastru dac faci pe malul mrii. Dac vrei o nunt eco, nu trebuies te gndeAti neaparat. E frumos verdele, dar nu trebuie neaprat s faci uz de el. Este eco Ai o nunt lila, albastr sau galben. Cu siguranA vei gsi materiale ecologice care s Ai poat susAine nunta ta.MuzicaAici sunt mai multe variante. PoAi alege un DJ care s pun muzic prin staAie Ai n felul acesta te cost foarte puAin. Sau poAi s nchiriezi o trup. Cunoscut sau nu, n funcAie de buget. Dar trupa asta va trebui s Atie Ai Meneaito Ai srba, dar Ai Valsul Miresei.A, la valsul mireseia4 nu e obligatoriu s fie acel vals celebru (  ), poAi alege o melodie care va place vou foarte mult sau care semnifica ceva pentru voi. Prietena mea cea mai bun a ales melodia din Casablana. Bine, pe motiv c soAul ei nu era tocmai un dansator foarte bun Ai s-a temut c nu o s se descurce la vals. Dar gndeAte-te bine Ai la el cnd alegi dansul miresei.Pn cnd moartea ne va desprAi.Tipsuri de care s nu uiAi. -        Desi mprumutat din religia catolic, a prins destul de bine povestea cu ceva nou, ceva vechi, ceva albastru Ai ceva mprumutat. Ceva vechi ar putea fi colierul de la mama sau bunica, cel la care Aine ea cel mai mult. Ceva mprumutat ar putea fi Ai o brAara a bunei tale prietene din copilrie. Iar ceva albastrua4renunA la portjartier, e prea uzitat Ai deja banal. Ia mai bine o broAa sau ceva de pus n pr. Oricum, ceva s fie la vedere. -        Este ziua n care nu trebuie s fii stresata, aAa nct nu conteaz cine Ai ce face la nunt ta. Aie s nu Ai pese de nimic. Dac Atii c ai emoAii, f nainte o cur cu ulei esenAial de levnAica. GseAti la farmacie gelule Ai ia cte 2 de 3 ori pe zi timp de  dou sptmni nainte de nunt.  Azi cu siguranA vei fi foarte calm Ai relaxat n ziua cea mai fericit. Sau, dac uiAi de asta, ia un Extraveral n dimineaAa nunAii. Dar sun mai bine cura de levanAic. Eu tot cu levanAica.-        Nu e obligatoriu sa angajezi un fotograf, sigur ai vreun nepot sau verisor adolescent. D-i aceast responsabilitate Ai se va simti foarte bine. Azi spune-i s fac ct mai multe fotografii, cu ct mai mult lume. Ca s fii sigur c vei avea apoi de unde alege. La final, adun fotografiile cele mai reuAite, pune-le pe un CD Ai trimite-le nuntaAilor mpreun cu o scrisoare de multumire. Care, nu uita, e din hrtie ecologic, la fel Ai carcasa CD-ului.Obiceiuri de nunt la romniNu-Ai voi spune s respecAi toate obiceiurile de nunt, dar unele ar putea fi interesante. Azi ai grij ca nainte de nunt s anunAi toate rudele care sunt obiceiurile pe care vrei s le pstrezi. S nu te trezeAti c eAti furat Ai nu-Ai doreai asta. ALEGEREA ZILEIDeAi acum nunAile au loc de obicei smbta, aceasta zi era considerat n trecut c aduce ghinion. Luna mai se consider de asemenea c aduce ghinion. La fel Ai dac vrei s faci nunta n una din zilele de naAtere ale mirilorCEVA VECHI, CEVA NOUa4Ceva vechi&quot; reprezint cuplurile prietene care vor ramane aproape n timpul cstoriei. Zn mod tradiAional era vorba de o jartier veche care era data miresei de ctre o femeie fericita n cstorie, n speranAa c aceast fericire va fi transmis mai departe miresei.&quot;Ceva nou&quot; simbolizeaz fericirea Ai viitorul prosper al tinerilor cstoriAi.&quot;Ceva mprumutat&quot; este adesea mprumutat de familia miresei Ai este un obiect de mare valoare pentru familia respectiv. Mireasa trebuie s restituie acest obiect pentru a avea noroc.Obiceiul ca mireasa s poarte &quot;ceva albastru&quot; Ai are originea n Israelul antic, unde mireasa purta o panglic albastr n pr, n semn de fidelitate.ROCHIA DE MIREASASe spune ca aduce ghinion ca mireasa s-Ai fac singur rochia. Tot ghinion este considerat Ai ca mirele s vad rochia de mireas nainte ca mireasa s ajunga la ceremonie.Mireasa n-ar trebui s poarte intreaga vestimentaAie nainte de ziua nunAii propriu zise. Unele mirese las ceva la rochie necusut pn n ziua cu pricina, de abia atunci costumaAia fiind complet.VOALULSe consider c miresele sunt vulnerabile la spiritele rele Ai multe obiceiuri sau tradiAii asociate cu nuntile se refer la acordarea de protectie. Voalul era purtat de miresele romane. Se credea c va deghiza mireasa Ai o va feri de spiritele rele. Voalul a devenit popular n Anglia in secolul 18. Este asociat cu modestia Ai castitatea. Zn unele ceremonii din Orient mireasa are voalul pe chip, iar mirele nu are voie s vad chipul miresei pn dup ceremonie.FLORILEOamenii aleg florile de nunt pe baza semnificatiei lor. Florile de lmiA sau portocal simbolizeaz puritatea Ai castitatea. Trandafirii reprezint dragostea, iar ghioceii speranAa.SuperstitioAii evit combinaAia de rosu cu alb, care semnific snge Ai bandaje.TotuAi exist situatii cnd oameni din diferite regiuni ataAeaz semnificatii diferite aceleiasi flori. Crinii simbolizeaz regalitatea pentru unii, altii consider c le poarta ghinion, asociindu-le cu moartea.Mirele alege o floare din buchetul miresei pe care Ai-o pune la butoniera. Este un vestigiu din vremea cnd un cavaler purta culorile alesei inimii sale pentru a-Ai arta iubireaZN DRUM SPRE CEREMONIA RELIGIOASCnd mireasa e gata s ias din cas pentru ceremonia de nunt o ultim privire n oglind i poart noroc. TotuAi, dac se ntoarce din drum pentru a se uita n oglinda va avea ghinion.Se crede c aduce noroc s vezi un coAar, unii chiar angajeaz unul. Tot semne de bun augur sunt mieii, pianjenii, pisicile negre Ai curcubeul. Pe de alta parte, dac vezi un porc, o Aoprl sau auzi un croncnit de cioar dup rsritul soarelui acestea sunt semne rele. Clugrii reprezint o piaza rea, pentru c sunt asociaAi cu castitatea Ai srcia. Vremea rea este un semn ru, deAi n unele culturi ploaia este un semn bun. Cerul nnorat Ai vntul cauzeaz casnicii furtunoase. Zapada e asociat cu fertilitatea Ai bogaAia.DOMNISOARELE DE ONOAREDomnisoarele de onoare se imbrac asemnntor cu mireasa din acelasi motiv ca originea voalului. Asta pentru a induce n eroare spiritele rele Ai a proteja mireasa.VERIGHETAVerigheta se pune pe degetul inelar, deoarece se consider c exist o artera direct de la acest deget ctre inima, pn cnd AtiinAa a descoperit c nu era vorba de aAa ceva Ai deci aceast superstiAie nu putea fi utilizat dect n context romantic.BUCHETUL MIRESEIDup ceremonie, mireasa arunc buchetul n spate peste umr ctre femeile nemritate invitate. TradiAia spune c cea care prinde buchetul va fi urmatoarea mireas. Un obicei paralel este ca mirele s scoat jartiera purtat de mireas, n unele zone chiar cu dinAii, Ai s o arunce brbaAilor nensuraAi. Cel care o va prinde se va nsura primul.TORTUL DE NUNTATaierea tortului face parte acum din ritualul ceremoniilor. Cuplul taie prima felie mpreun pentru a simboliza viitorul comun.Torturile au fost mereu asociate cu nunAile de-a lungul istoriei. Romanii serveau Ai ei tort n timpul nunAii. Nu seamn cu cel din zilele noastre. Era simplu, fcut din fin, sare Ai ap. Zn Anglia primele torturi erau rotunde Ai turtite, conAinnd fructe Ai nuci care simbolizau fertilitatea. Zn trecut se aruncau bucAele mici de tort ctre miri, cum se face azi cu confetti pentru a stimula prosperitatea Ai fertilitatea.TRECEREA MIRESEI PESTE PRAGDup nunt mireasa trebuie s intre n cas pe intrarea principal. Mirele trebuie s treac mireasa n braAe peste prag cnd intr prima data n cas, dup nunt. Sunt mai multe motivaAii. Se spune c dac mireasa va cdea va fi urmarit de ghinion. Sau c, dac va calca cu piciorul stng mai nti, va avea ghinion.<br/><br/>30 Vot(uri) ]]></description>
</item>

<item>
<title><![CDATA[Invat fluturii sa zboare: Lumea prin irisii mei]]></title>
<link>http://www.naturalist.ro/viata-si-sanatate/invat-fluturii-sa-zboare-lumea-prin-irisii-mei/</link>
<comments>http://www.naturalist.ro/viata-si-sanatate/invat-fluturii-sa-zboare-lumea-prin-irisii-mei/</comments>
<pubDate>Wed, 20 Aug 2008 15:03:15 +0300</pubDate>
<dc:creator>Ambasadoarea</dc:creator>
<category>Viata si Sanatate</category>
<guid>http://www.naturalist.ro/viata-si-sanatate/invat-fluturii-sa-zboare-lumea-prin-irisii-mei/</guid>
<description><![CDATA[Vreau sa am un copil! O fetita. Stiu deja ca o sa o cheme Iris, ca o sa fie vulcanica ca mama si amuzanta ca tata. Ca o sa aiba o claie de par cret si o sa faca pana si soarele sa-i zambeasca.Ramane sa decid in ce an se va naste. In ce lume va deschide ochii si pe ce alei isi va purta primii ei pasi. Daca va putea sa mearga pe bicicleta ocolind gunoaiele de pe strazile orasului nostru.Si vreau sa vada lumea. Sa inceapa cu Romania si sa o strabata in lung si-n lat, sa ii descopere frumusetile pe rand si cu mirare. Vreau sa vada marea, intai si intai. O sa pot sa i-o prezint, fara sa i se incalceasca in claia ei de par cret prezervative, coji de seminte si ambalaje de tot felul?! Vreau sa o iubeasca cum o iubesc si eu, vreau sa nu-si indrepte dragostea spre alte mari, din alte tari, mai civilizate ca a noastra. Apoi, o sa mergem cu cortul la munte, o sa urcam pe poteci nebatatorite pana sus, sus si o sa ne asezam pe covorul de iarba proaspata si grasa si o sa privim norii a4 pentru ca in jurul nostru s-ar putea sa fie resturi de mancare si pungi si sticle din plastic.Sau s-ar putea sa nu! S-ar putea ca la un moment dat, toti romanii sa aiba o revelatie si sa inceteze sa se mai poarte ca niste primitivi. Sa inceapa sa le pese. Romanii nu sunt oameni rai. Doar neinformati si (cam) lenesi si delasatori. Si, ce e cel mai grav si poate cel mai greu de schimbat, e a4 exemplul celorlalti. Inca gandesc ca daca ala arunca punga de chips din masina pe geam, ei de ce sa nu o faca?! Daca au gasit pe plaja paharele de bere, ei de ce sa le ridice?! Chiar ma gandeam si ma minunam azi, cum s-a intamplat minunea de am scapat de imaginea chilotilor/tampoanelor latite pe asfalt. Oamenii se schimba. Romanii se schimba. Incep sa o duca mai bine, sa castige mai multi bani si dau fuga in vacante, in alte tari. Si se minuneaza, cum am facut eu cand am descoperit ca in balcoanele (neacoperite) dintr-un hotel din Grecia nu era praf. Deloc. Si le place. Si vor si ei. Dar spun (?) ca la ei in tara nu se poate, ca nu le convine sa isi stranga gunoiul dupa ce pleaca de la o padure, pentru ca ceilalti nu fac la fel. Si nu e normal.Cineva trebuie sa le spuna ca planeta asta are si ea un termen de expirare, in situatia in care o continuam asa. Ca vor ajunge copiii si nepotii nostri sa nu poata iesi afara decat cu masti la nas. Ca ne va cataloga in continuare tot restul lumii ca fiind niste barbari, niste primitivi, si ne vor spune ca noi suntem dovada ca ne tragem din maimute, pentru ca am intepenit la stadiul asta.Vreau sa nu mai existe nici un pui de roman care sa nu stie ca plasticului ii ia peste 500 de ani sa se descompuna, ca pentru fiecare ziar de mare tiraj se taie fara mila in jur de 1500 de copaci, ca resursele naturale ale tarii noastre si ale lumii intregi, nu sunt inepuizabile, ca mucurile de tigara, pe langa ca sunt periculoase, nu dispar de tot (decat poate din campul nostru vizual) in nisip/ciment/padure, ci doar peste vreo 2 ani. Stiu ca e mai comod, si pentru mine era la fel. But say no more! Toti meritam o lume mai curata. Si daca nu noi, atunci copiii nostri!Eu stiu ca in romani se va trezi constiinta a4 ecologica. Ca vom deveni cu totii responsabili pentru mediul inconjurator, ca fiecare dintre noi va deveni paznicul propriei sanatati si bunastari, ca vom incepe sa protejam natura pentru ca ne protejam pe noi. Ca nu va mai exista termen de comparatie intre noi, romanii, si restul lumilor civilizate, ca vom fi egali nu numai in drepturi (ca tot ne place sa ne ratoim la foruri superioare cand ne simtim discriminati), ci si in obligatii.As vrea, numai, sa se intample mai repede, ca sa o pot pupa pe Iris a4<br/><br/>73 Vot(uri) ]]></description>
</item>

<item>
<title><![CDATA[Reciclare deseuri]]></title>
<link>http://www.naturalist.ro/viata-si-sanatate/reciclare-deseuri/</link>
<comments>http://www.naturalist.ro/viata-si-sanatate/reciclare-deseuri/</comments>
<pubDate>Tue, 19 Aug 2008 04:31:23 +0300</pubDate>
<dc:creator>verde23</dc:creator>
<category>Viata si Sanatate</category>
<guid>http://www.naturalist.ro/viata-si-sanatate/reciclare-deseuri/</guid>
<description><![CDATA[Ce este un deseu? Orice obiect, produs, material care nu mai este folosit si este&amp;nbsp;aruncat.&amp;nbsp; Si totusi mare parte din deseu poate fi refolosit. De exemplu hartia. Din punct de vedere al poluarii mediului nconjurator si al consumului de energie, hartia reciclata este mai avantajoasa dect hartia obisnuita. Si atunci ce sa taiam copacii&amp;nbsp;&amp;nbsp;cand putem refolosi deseurile? Prin reciclarea a unei tone de hartie sunt salvati 17 copaci. Trebuie sa ne gandim la viitorul nostru, viitorul copiilor nostri, viitorul nepotilor si stranepotilor. Trebuie sa protejam mediul inconjutator pentru a duce o viata mai sanatoasa.<br/><br/>10 Vot(uri) ]]></description>
</item>

</channel>
</rss>

