Multi dintre noi ne amintim cu drag de vacantele petrecute “la tara” ,prin satucurile in care locuiau bunicii nostrii .Locuintele lor modeste si cochete realizate din materialele de la fata locului(pamant, paie , lemn) si gradinile lor ample in care se cultivau legume m-au fascinat mereu.Acum , cand merg la ei in vizita ,pe acelasi drum de munte….daca privesc in stanga si in dreapta observ multe cladiri ridicate recent…pe mai multe nivele ….observ cum padurea dispare incet dar sigur , la tot pasul intalnesc gunoi ramas de la constructii(jumatati de caramizi , ciment , etc..) si incep sa ma gandesc cu tristete ca poluarea a ajuns si la satucurile traditionale de prin dealuri si munti si ca in scurt timp nici aici nu o sa mai pot privi natura in toata splendoarea ei…….

Nu spun ca nu e bine sa evoluam , sa ne realizam conditii mai bune de trai, dar trebuie sa mai privim putin si in jurul nostru atunci cand realizam o actiune si sa-i vedem si consecintele.Vrem o casa la munte…bun..incercam sa o realizam si noi din materiale ce se gasesc in zona ..nu incepem sa aducem betoane si caramizi si sa facem sapaturi fara sa intrebam specialistii .Vrem o casa pe deal ..la fel…. nu aducem materiale cu tot felul de utilaje care distrug locul respectiv… doar l-am ales ca sa fim mai aproape de natura si sa respiram aer curat…nu ca sa modificam si aici microclimatul sanatos.

Taranii romani stiau mult mai bine decat noi sa protejeze natura si sa construiasca locuinte in armonie cu ea…..un bun examplu pentru aceasta afirmatie este o locuinta traditionala romaneasca din Mehadia( realizata din paianta si lemn pentru rezistenta si acoperita cu apamant si vegetatie). Arhitectii secolului XXI incearca azi sa revina la materialele traditionale fara impact nociv asupra mediului printr-un experiment ecologic,”Casa Verde”, o locuinta din paianta ,lemn si pet-uri (cobul).