GERUL BOBOTEZEI

Celsius a-nebunit,
unii zic că s-a scrântit,
gradele le-a încurcat
cu minus le-a calculat.

La Întorsura fost-au ieri
cu minus treizeci şi unu,
cum n-a fost tare demult,
amintire din trecut…

S-albise marea la ţărm,
şuiera vifor nebunul,
pe Dunăre pod de gheaţă
s-o poţi sparge doar cu tunul.

Treceam Dunărea în sănii
din Ostrov la Călăraşi,
caii potcoviţi din vreme,
tot trăgeau iavaş-iavaş.

Oştenii trăgeau obuzul,
în zori, chiar de dimineaţă,
să slujească taica popa,
la copca făcută-n gheaţă.

Popa cânta boboteaza,
botezul lui Isus Cristos
şi arunca crucea în apa
sfinţită cu busuioc…

Tineri s-aruncau în copcă,
şi înotau vitejeşte,
să scoată crucea din apă,
iute, cât ai zice peşte.

Toată lumea lua agheasmă,
El primea în dar cadoul,
doream să-nceapă coşia,
şi să proclamăm eroul.

Îmbrăcaţi în mândre straie
şi căciula pe-o ureche,
de prin sat veneau călare,
juni frumoşi, iubiţi de fete.

Început-au cavalcada,
când la trap, când la galop,
doi rămas-au fermi în cursă,
pentru miza pusă-n joc.

În aplauze primit-a,
premiul ce l-a câştigat,
un ştergar, Agheasma Mare,
calul ş-un chimir ornamentat.


Autor - Mariana Cârdei