CASTANII

Azi castanii-s plini de floare, şi afară este soare,

m-au atins câteva raze şi chipul îmi luminează.

M-aş plimba dar n-am cu cine, şi singură îmi e bine

trag în piept aerul rece, e aproape ora zece.

M-aş plimba pe o alee, dar sunt singura femeie

şi parcă nu-mi şade bine să mă plimb fără de tine.

Mai bine rezolv probleme şi pornesc pe jos alene

cu o oră mai devreme, înspre Arcul de Triumf.

Mireasma castanilor, mă îndeamnă să-i privesc

sufletul să-mi încălzesc, ochii să-mi înveselesc.

Acum totul este verde, iarba proaspătă şi parcul

pun într-o lumină nouă barca ce animă lacul.

Despletite sălcii cată în a lacului oglindă

etalandu-şi  mâţişorii - primăvara s-o convingă

să scalde-n  raze de soare boboceii răţişoarei

ce trec în şir indian legănandu-se pe un val.

Lalele pline de rouă s-au deschis discret spre soare

în culori ce le arată în întreaga lor splendoare.

Liliacu-i tot o floare, alb şi mov, o încântare

Şi un zumzet de albine dintre tufe vine.

Autor – Mariana Cârdei